Chiar dacă știm că faptele bune sau cele antisociale sunt, în mare parte, produsul educației și al contextului, un nou studiu publicat în Psychological Science susține că anumite gene ne pot determina să avem un comportament mai puțin dăunător, chiar dacă, la nivel discursiv, credem că lumea este plină de oameni răi. De asemenea, aceștia din urmă pot acționa în consecință tot datorită bagajului genetic, arată cercetarea.
Um grup de subiecți a primit un set de întrebări, cum ar fi ”Au oamenii datoria de a-și plăti impozitele?”, ”Sunt oamenii buni sau răi de la natură?”, ”Participați la activități caritabile?” etc. După chestionar, participanții au oferit câte o mostră de salivă, pe baza căreia li s-au făcut teste ADN, cercetătorii concentrându-se asupra receptorilor pentru oxitocină sau vasopresină – ambii hormoni sunt asociați cu relațiile interumane și consolidarea lor.
După cum era de așteptat, cei care percep lumea ca fiind amenințătoare, nu participă la activități caritabile, cu excepția cazurilor în care aceștia prezintă anumite variante ale genelor receptoare analizate în cadrul experimentului. ”Am descoperit că aceste gene pot prezice și disponibilitatea oamenilor de a fi buni sau răi față de alții,” a declarat pentru CNN Michael Poulin, profesor de psihologie. Aceste concluzii nu susțin însă că ADN-ul este singurul responsabil pentru comportamentele noastre, ci doar că există anumite predispoziții genetice în virtutea cărora suntem înclinați să fim mai buni sau mai răi.
Următorul pas al experimentului va fi analizarea fatorilor amenințători și efectul acestora asupra acțiunilor sociale.
Sursa: CNN