Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic

6

Autovehiculul personal și-a pierdut locul în vârful piramidei, fiind deturnat de bicicliști și pietoni care tronează acum în fruntea strategiilor realizate de urbaniști. În București e greu de crezut că această tranziție va fi pusă în practică, dar se pare că nu mai e mult până acolo. O spune Stadler Reinhold, asistent la Universitatea de Arhitectură și Urbanism, membru al grupului de lucru pentru mobilitate din cadrul Primăriei București, dar mai ales un biciclist înrăit.

 

 

de Roxana Bucată (Green Report)

 

Primăria București nu mai poate amâna trecerea la un transport prietenos cu bicicliștii și pietonii, fiind obligată de Uniunea Europeană, prin Planul de Mobilitate, să facă această schimbare de paradigmă. “Până acum, de câte ori apăreau probleme de trafic, soluția optimă consta în lărgire, pasaje etc. Dar în momentul în care lărgești, crește cererea, crește traficul. Lărgești până la infinit, dar niciodată nu o să ai o situație ideală”, explică Stadler Reinhold. “Planul de Mobilitate vrea să susțină acest schimb de gândire – tu, de fapt, nu mai ataci problema din punct de vedere al lărgirii infrastructurii, ci ataci și mentalitatea omului în așa fel încât el încet, încet să renunțe la autovehicul, să revină la transportul în comun sau la bicicletă, după caz. Sau chiar la mersul pe jos”.

Urbanistul a început să participe în grupul de lucru înființat de Direcția Transporturi, Drumuri și Siguranța Circulației a Primăriei Municipiului București în noiembrie 2012. Specialiști, ONG-iști, reprezentanți ai RATB, cercetători se întâlnesc regulat pentru a schimba idei, a dezbate problemele curente ale orașului și a găsi cele mai bune soluții pentru traficul din București. Reinhold a contribuit la subgrupul dedicat bicicletelor și, împreună cu colegii, a prezentat o propunere pentru Piața Victoriei.

“Singurele piste de biciclete care există, cele trei legale – Aviatorilor, Berzei-Buzești și Calea Victoriei – se întâlnesc într-o gaură. Piața Victoriei nu le leagă sub nicio formă. Noi am încercat să găsim o variantă prin care biciclistul să parcurgă în siguranță și într-un timp optim Piața Victoriei. Propunerea includea lungirea undei de roșu pentru autovehicule, astfel încât bicicliștii să poată traversa în siguranță piața. Am ajuns cu ea până la Comisia de Trafic. În final, au spus că se poate face, dar nu s-a mai întâmplat mai nimic”.

O altă propunere ieșită din grupul pentru mobilitate este cea a Asociației Green Revolution, care a lucrat la un ghid foarte util de la care să pornească un normativ. Practic, normativul stă la baza construcției oricărei piste de biciclete. Acesta există în orice oraș care dezvoltă sisteme de piste ciclabile și conține norme care sunt respectate în cadrul orașului pentru orice pistă de biciclete construită. Poate fi făcut de municipalitate sau la nivel național. În România nu există nici, nici.

Grupul de mobilitate era plin de idei și soluții pe care Direcția Transporturi, Drumuri și Siguranța Circulației le-a susținut, fiind o direcție deschisă și conștinetă de nevoia bucureștenilor, dar de la intenție la implementare e un drum lung pe care Primăria nu a reușit să-l parcurgă. “Pare a fi o ruptură între ce se întâmplă în grupul de mobilitate, intenția celor de la Direcție – care înțeleg totuși problemele bucureștenilor din punct de vedere al mobilității – și căpetenie”, spune Reinhold. “Atât timp cât căpetenia propune pasaje suspendate în continuare, care ajung cât se poate de aproape de zona centrală… Ori nu ajung informațiile, dar ceva nu funcționează”.

Citiţi restul articolului pe Green Report.


6 comentarii

  1. De ce oare nu se pot construi pasaje subterane special pentru biciclisti care sa faca legatura intre cele trei piste de biciclete si alveola din centru din Piata Victoriei (atentie, nu pe sub toata piata)? Ma gandesc ca trei tunele inguste si scurte de aprox. 30-50m n-ar fi o investitie atat de mare… Am mai vazut solutia asta si in alte orase din Europa.

  2. E ilogic sa faci pasaje subterane pentru biciclisti. Asa cum scrie si in articol, schimbarea trebuie sa se produca la nivel mental. Biciclistii trebuie sa fie multi, vizibili si prin simpla lor prezenta in trafic vor incuraja si pe altii sa adopte acest mijloc de transport. In momentul in care stai cu orele blocat in masina si vezi ca trece un biciclist pe langa tine, fara niciun stres, incepi sa te gandesti: De ce sa nu fac si eu ca ala? De ce sa-mi pierd atatea ore din viata blocat in trafic? Asa se vor inmulti biciclistii, dupa care vin si pistele. Oprescu nu face pentru ca momentan suntem prea putini si isi ia la revedere de la viitorul mandat cu un astfel de proiect.

  3. Biciclisti sunt. Am constatat-o eu cand am fost sa-mi cumpar bicicleta anul trecut: rafturile goale, asta doar intr-un weekend. Nu era nicio promotie. Banuiesc ca situatia se repeta aproape weekend de weekend. Problema este ca multi se feresc sa iasa in trafic de frica. Ies cu ele in parc sau pe langa bloc/casa. Daca am avea piste, sa circule omul in siguranta, va asigur ca s-ar dubla numarul biciclistilor. Timpul ar lucra in favoarea noastra. Eu, de acasa pana la munca, cu RATB-ul, (urcari/coborari/asteptat in statie) fac 45 de minute minim. Cu bicla in 15 minute sunt la munca.

  4. dap… Folosesti bicicleta ca sa mergi la serviciu. Problema apare atunci cind, de exemplu eu trebuie sa ajung la km 13 pe Bucuresti – Pitesti. Atunci ce fac in conditiile in care nu ai voie cu ea pe autostrada ?

  5. Pleci de acasa spalat, cu haine curate, iei tot praful si mizeria de pe drum si ajungi la servici putind ca un dihor. Spune-le colegilor ca ca te-ai dusat inainte sa pleci la serviciu !

  6. Nici aglomerarea de masini nu mai poate fi tolerata. Ar trebui sa ramana in Bucuresti oamenii civilizati iar aluviunile alimanite pe aici sa se duca de unde-au plecat si sa presteze cu demnitate o meserie nobila, in agricultura.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger