„Briza” Dâmboviţei – Diametrala Verde a Bucureştiului

0

Când vorbim despre o reamenajare a malurilor Dâmboviţei aducem în discuţie, dincolo de o simplă renovare, o întreagă schimbare de paradigmă. Spre deosebire de râul Colentina, al cărui curs a fost transformat într-o salbă de lacuri şi mărginit de numeroase spaţii publice, amenajările de pe Dâmboviţa au un caracter aproape exclusiv tehnic. Iar acest lucru a condus la perceperea râului de către bucureşteni mai puţin ca un element natural definitoriu pentru identitatea oraşului şi viaţa urbană şi mai mult ca un element de infrastructură. Situaţia însă e pe cale să se schimbe.

 

642bae7a2c927f64ee0d59a5c7f72e4452c3fbad

 

de Ioana Diaconu (igloo)

 

La iniţiativa unei echipe de experţi în dezvoltare urbană şi de arhitecţi, proiectul ECO Bucureşti propune realizarea unei „coloane vertebrale” verzi a oraşului, prin reabilitarea unei suprafeţe de 1 000 de hectare de-a lungul Dâmboviţei, pornind de la Lacul Morii pâ­nă la Parcul Naţional Văcăreşti. De la cel mai mare luciu de apă, la cel mai mare parc natural. Într-o primă mapare a zonei, zona se arată cât se poate de ofertantă. Axa Dâm­boviţei a reunit o serie de spaţii verzi emble­matice ale Bucureştiului – Grădina Botanică, Parcul Operei, Parcul Izvor, Parcul Tineretului şi Parcul Naţional Văcăreşti, – alături de o reţea extinsă de universităţi şi centre de cercetare. Tot aici, există o concentraţie de instituţii de cultură, cu un rol activ în dina­mizarea zonei, alături de instituţii publice ca­re ar putea să aibă o contribuţie majoră a­supra schimbării politicilor.

 
Situaţie iniţială

Pe fondul acestei infrastructuri, proiectul propune trei di­recţii de dezvoltare. Prima şi cea mai urgen­tă, vizează recuperarea şi valorificarea în in­teres public a râului şi spaţiului adiacent. A doua componentă este concentrată pe revitalizarea economică şi socială, iar a treia re­comandă un demers amplu de activare culturală prin propuneri de brand-uri cu valoa­re internaţională. Realizarea unei diametrale verzi ar avea un rol major în îmbunătăţirea microclimatului din zona centrală a oraşu­lui, un „aircon” natural dublat de un spaţiu public major care poate deveni un motor de dezvoltare şi investiţii pe această axă. Pro­iec­tul propune micşorarea carosabilului şi implicit extinderea malului. Acest lucru, la care se adaugă reducerea secţiunii râului pentru o creştere a debitului de apă, condu­ce la eliberarea unei porţiuni semnificative de teren, pretabile pentru un parc, oferind un spaţiu verde generos şi umbră în apropi­ere de luciul apei.

 

Proiect pilot

Un prim pas în implementarea proiectului a fost făcut la iniţiativa Asociaţiei „Ivan Patzai­chin” şi Space Syntax România, în colaborare cu Apanova şi Primăria Bucureşti, prin amenajarea tronsonului pilot dintre Piaţa Unirii şi Biblioteca Naţională. Proiectul include o serie de pavilioane de tip gradenă pe malul nordic al Dâmboviţei, un ponton în vecină­tatea Bibliotecii Naţionale şi două platforme în consolă pe malul opus. Gardul existent a fost înlocuit cu un parapet de be­ton, care oferă locuri de odihnă şi delimitea­ză un spa­ţiu verde înspre apă. Amenajarea este completată cu un sistem de iluminat ambiental.

 

Secțiune propusă

Mai mult, Asociaţia Patzaichin – Mila 23 a organizat o competiţie internaţională de design, Eco-Arhipeleag 2014, pentru amenajarea primei insule plutitoare de pe Dâmboviţa. Propuneri de instalaţii plutitoare, care au avut tema de a promova în mod inovativ Delta Dunării, au venit din Canada, Mexic, Germania, Rusia, Ucraina şi România. Proiectul câştigător a fost insula Farul Urban, gândită de duo-ul format din Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu.

Farul Urban, un proiect de Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu

Farul Urban devine un reper, pe de-o parte al Sulinei, iar pe de altă parte, al întregului proiect de revitalizare a Dâmboviţei, fiind un catalizator în activarea acestui tronson al râului. Pe timpul zilei, instalaţia se dedu­blea­ză ca suport pentru hrana păsărilor, atrăgând specii de păsări acvatice dinspre lacurile din jur, iar noaptea revine la func­ţiunea originală, de semnalizare prin lumina intermitentă (produsă prin celule fotovolta­ice). Farul are forma unei hiperbole de sine stătătoare, construită din elemente structurale din lemn, unite prin plăcuţe metalice.

 

Farul Urban, un proiect de Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu

Amplasat în centrul Bucureştiului, Farul Urban va fi vizibil de pe principalele axe ale oraşului, care se intersectează în acest punct, creând astfel un nou spaţiu de referinţă pe hartă.

 

Acest text a fost preluat din revista igloo


Leave A Reply