În savanele din Zimbabwe, locuri unde se regăsesc cele mai multe şi mai importante specii ale vieţii sălbatice africane, braconajul elefanţilor este o problemă majoră de mulţi ani. În ciuda eforturilor autorităţilor de a stopa vânătoarea ilegală a pachidermelor, numărul braconierilor şi al atacurilor creşte, iar cel al elefanţilor scade. Nu este de mirare, în aceste condiţii, că animalele încep să se adapteze şi învaţă să se apere singure.
Potrivit publicaţiei Sunday Mail din Zimbabwe, trupul zdrobit al unui braconier a fost descoperit de autorităţi în Parcul Naţional Charara, la scurt timp după ce partenerul său de braconaj a fost arestat. Potrivit raportului oficial, braconierul ucis încerca să împuşte un elefant când mamiferul l-a atacat şi l-a omorât. Alături de braconier se aflau alţi doi vânători complici, care sunt acuzaţi, acum, de deţinere ilegală de arme de foc. Aceştia au recunoscut că braconajul era motivul prezenţei lor în parcul naţional în care se aflau.
De ce anume nu apar mai des astfel de situaţii, în care elefanţii să îşi ucidă agresorii, nu este tocmai clar pentru autorităţi sau oameni de ştiinţă; dar este posibil ca, pe măsură ce aceste mamifere (renumite pentru memoria lor de excepţie) îşi pierd membri ai familiei ca victime ale braconajului, ele să devină tot mai agresive cu cei care par a prezenta un pericol similar (oameni înarmaţi, spre exemplu). În ultimii ani, braconajul de elefanţi şi rinoceri din rezervaţiile naturale ale Africii a crescut dramatic, alimentat de cererea ridicată de fildeş şi cornuri de pe piaţa neagră asiatică, în special. Eforturile autorităţilor şi ale celor care luptă pentru protecţia vieţii sălbatice africane de a stopa actele de braconaj nu au, din păcate, rezultate vizibile.
Sursa şi foto: TreeHugger