Boul vs. Tractorul. Castigator, calea de mijloc

2

agricol

O problema serioasa naste intotdeauna dezbateri serioase. Noi v-am propus o tema prezentata voit polemic si reductionist: “Boul versus tractorul. In ce directie trebuie sa mearga agricultura noastra?”, iar in replica, comentariile au fost la obiect, informate si de bun simt.
Cei doi specialisti invitati sa isi prezinte punctele de vedere au facut o trecere in revista a catorva din problemele legate de modul de functionare a fermelor agricole din Romania, iar observatiile lor au fost completate de catre cititori.

Principala concluzie este ca Romania nu mai poate fi “granarul Europei”, in schimb trebuie inventat un model care sa permita functionarea optima – atat pentru necesarul intern, cat si pentru export – a unor ferme de dimensiuni mijlocii. Dar pentru asta e nevoie ca taranii/fermierii sa fie sprijiniti pentru achizitionarea de utilaje, echipamente si instalatii de irigare, pentru ca totusi acum nu se mai poate face agricultura rentabila cu “boul si plugul”. Lipsa banilor ramane o mare problema, mai ales ca fondurile structurale nu acopera domeniul fermelor agricole de semi-subzistenta, iar creditele bancare sunt prohibitive.

O alta conditie obligatorie este asocierea micilor producatori, astfel incat acestia sa poate obtina mai usor fonduri, sa isi faca un bun marketing al produselor pe care sa le poata distribui eficace si rapid.

Pe de alta parte, lumea satului se confrunta cu numeroase probleme, dintre care cele mai importante par a fi fenomenul de imbatranire accentuata, migratia tinerilor spre oras si un nivel educational si de pregatire practica scazut.

In acelasi timp, au subliniat specialistii si o parte a cititorilor, Romania nu trebuie sa se specializeze exclusiv pe modelul agriculturii de dimensiuni medii, ecologice, ci sa continue sa aiba o agricultura cu ferme mari, de peste 200 de hectare ca suprafata.

In incheiere, preluam cateva din ideile unei cititoare entuziaste, care a facut un apel in sensul ca agricultura romaneasca poate fi sprijinita daca ne schimbam cateva din obiceiurile cotidiene. Astfel ar fi bine sa nu mai luam traditiile in bascalie, sa acceptam ca produsele de la tarani sunt putin mai scumpe, dar mai sanatoase si tot atat de sigure alimentar precum cele din supermarketuri.

Apoi, am putea noi insine sa pregatim copiilor o masa sanatoasa pe care sa o ia cu ei la scoala, in loc sa le dam bani de buzunar pentru a cumpara junk-food. Tot acasa pot fi evitate semi-preparatele si produsele conservate, care pot fi inlocuite cu produse naturale, gatite de noi, cu un efort minim. Astfel, am manca sanatos, iar copiii nostri ar (re)invata care este gustul natural, autentic.

In fond, ideea de reintoarcere la traditii, la un mod de viata cat mai apropiat de natura, cu un ritm linistit, dedicat bucuriilor simple, ne-a propus-o si William Blacker, invitatul nostru special, care e un britanic indragostit de viata la tara din Romania.

Tags:



2 comentarii

  1. O mentiune: In agricultura ar trebui atrasi investitori cu foarte multi bani (gen romania top 10), poate prin politici fiscale, sau chiar implicarea statului cel putin la nivel de informare, investigare oportunitatipiete de desfacere.
    Altceva, dezvoltarea agriculturii ar merge pas cu pas, cate o regiune odata, pe baza de proiecte. Statul ar putea oferi mai ales informatii pentru propuneri de proiecte urmand a fi analizate si in caz de aprobare sa ofere credite sau chiar proiecte realizate la nivel inalt in cazul descoperirii unor oportunitati evidente.
    Alternativa oferirii unei sume egale pentru toti agricultorii din tara, de n euro ar face dezvoltarea greoaie(Cum ar fi organizarea in asociatii). Sau oferirea unor sume de m euro modice exclusiv pentru organizarea in ferme mari (Dpdv al lucrarilor agricole nu al proprietatii) – Majoritatea costurilor ar fi suportate de proprietari dar o sustinere ar fi binevenita (ce e gratis trebuie folosit oricum) – Pana la urma ar putea fi vorba de acte, 4 tractoare, 7 remorci, 2 combine ieftine si depozite pentru o ferma de 100-200 hectare.

    • “Ce e gratis trebuie folosit oricum”, spui matale convins ca sutele de mii de hectare atribuite mocca, in baza pseudolegilor 10 si 18, au oferit peisajului rural cam tot atata suprafata de parloaga europeana.
      Cat despre “ecoagricultura” invocata, e bine de stiut ca in Romania nu pot fi produse ecologice, dintr-un singur motiv: una dintre regulile principale ale ECO este ca suprafetele fermelor si cele invecinate sa nu fi fost tratate, in ultimii zece ani, cu azotati. Ori, la noi in tara, unde pana si Tanti Floarea arunca azotatul de amoniu pe tarla precum grauntele, nu exista asa ceva.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger