Bodu-Wilders, unu la unu: Boicotul lalelelor contra prostiei radicale

1

Europarlamentarul Sebastian Bodu ne cere să nu mai cumpăram produse olandeze, pentru a-l obliga pe premierul batav să sancţioneze apariţia unui site cu conţinut discriminatoriu la adresa imigranţilor. Un boicot comercial, însă, s-ar putea să aibă exact efectul unui bumerang: să întărească discursul extremist, stricând relaţiile cu cel mai mare investitor din România. Să nu mai cumpărăm lalele. Nici bere Heineken, săpun Dove, deodorant Rexona, condimente Knorr sau ceai Lipton. Au marele păcat că sunt produse olandeze, iar Olanda e o ţară condusă de o coaliţie care nu ne vrea în Spaţiul Schengen. Mai mult, e o ţară al cărei guvern nu sancţionează site-ul unei grupări politice extremiste creat pentru a stimula demonizarea imigranţilor. Boicot contra calcule electorale meschine. Boicot contra prostiei eurosceptice. Boicot contra radicalismului ultra-minoritar. Ideea-soluție, care stârneşte la prima audiţie mai degrabă zâmbete decât îngrijorare, aparţine europarlamentarului roman Sebastian Bodu.

 

de Oana Dan (Dela0.ro)

 

Democrat-liberalul şi-a găsit şi un aliat polonez, în persoană colegului de la Bruxelles Jacek Saryusz-Wolski. Cei doi muschetari cer românilor să boicoteze toate produsele olandeze, formă de protest la care s-a ajuns, susţine Bodu, pentru că toate celelalte metode de negociere şi comunicare cu guvernul olandez au eşuat.

Deşi amuzantă, ideea poate crea un precedent periculos chiar în favoarea celor pe care îi vrea reduşi la tăcere: extremiştii din Olanda. Sebastian Bodu nu vede lucrurile aşa. El nu vrea să fie un cetăţean de mâna a doua, cum a declarat recent într-un interviu pentru „Evenimentul zilei”. Mai mult, cotidianul şi-a asumat editorial o campanie de boicotare şi îşi îndeamnă cititorii să lectureze etichetele cu atenţie şi dacă produsele sunt din Olanda să nu le mai cumpere. Europarlamentarul roman trimis la Bruxelles de partidul aflat la guvernare tranşează problemă la telefon: „Aceasta nu este o iniţiativă a PDL, ci a mea şi a colegului polonez, în calitate de cetăţeni  europeni indignaţi de faptul că acest partid (n.a. este vorba de PVV, Partidul Libertăţii, responsabil pentru lansarea unui site care-i îndeamnă pe olandezi să raporteze online „problemele” iscate de imigranţii est-europeni) este lăsat să producă un conţinut ce instiga la violenţă verbală şi, cine ştie, poate şi fizică. Dacă ne trezim că cineva iese pe stradă cu un pistol în Olanda şi trage? Acest site trebuie oprit cu toate forţele”.

Şi dacă demersul are exact efectul invers, din moment ce foloseşte practic mijloacele celor pe care îi incriminează? „E posibil să îi stârnească mai tare pe extremişti”, admite fostul director al Fiscului. Sebastian Bodu se delimitează însă de un asemenea efect, trasând clar obiectivul boicotului:  „această formă de protest nu le este adresată lor, ci guvernului olandez, premierului olandez, ca urmare a lipsei de reacţia faţă de site-ul PVV”.

Site-ul care l-a învrăjbit pe Bodu

Partidul Libertăţii (PVV), o formaţiune condusă de controversatul Geert Wilders, a lansat la începutul lunii un site, invitând olandezii să scrie despre experienţele neplăcute cu imigranţii veniţi din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Până la jumătatea lui februarie peste 15.000 de plângeri au fost formulate împotriva imigranţilor, susţin reprezentanţii PVV, fără ca vreo altă instanţă să le valideze cifrele. Comisia Europeană a reacţionat codamnand proiectul, în numele spiritului european al toleranţei. Însă, premierul olandez Mark Rutte a refuzat să facă vreo declaraţie pe subiect, limitându-se să spună că guvernul colaborează cu PVV (n.a. formaţiune ce nu face parte din executivul de la Haga, dar susţine cabinetul minoritar al lui Rutte), dar nu pe chestiuni ce ţin de Europa.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a cerut adoptarea unor măsuri împotriva site-ului, subliniind „caracterul vădit discriminatoriu” al platformei online. Dar şeful guvernului olandez a rămas constant în refuzul lui de a se implica în această problemă.  Din acest motiv, considera Sebastian Bodu, au fost epuizate toate metodele diplomatice de rezolvare a situaţiei. Fostul diriguitor al finanţelor româneşti crede că singura armă eficienta rămasă este un boicot de tip comercial, care să trezească mediul de afaceri şi să îi forţeze pe investitori să facă lobby pe lângă guvernul olandez pentru închiderea site-ului creat de PVV.

„Să aibă o reacţie, să condamne acest site”,  expune europarlamentarul roman cauza demersului, subliniind că din punctul lui de vedere relaţiile comerciale cu Olanda nu vor fi afectate. „ Ba chiar am semnale clare că mediul de afaceri , care are o poziţie clară contra boicotului, se va mobiliza şi va începe să facă lobby pentru a obţine o reacţie de la guvern. Iată cum mediul de afaceri se mobilizează acum că se confruntă cu acest boicot şi face lobby concret, nu doar spune lucruri off the record”, e optimist Bodu. Ideea s-ar bucura şi de susţinerea a peste 80% dintre cei care îl urmăresc pe politician pe blogul personal şi pe Facebook, susţine europarlamentarul, după un calcul estimativ personal.

O manevră electorală, un precedent periculos

„N-aş fi de acord să boicotăm produsele olandeze. Să ne gândim ca şi ei au o industrie, exporturi, o anumită piaţă. Poate sunt chiar romani care lucrează la producerea acestor bunuri pe care vrem să le evităm”, atrage atenţia Alina Mungiu-Pippidi, care conduce Societatea Academică din România (SAR).

Cea mai bună metodă în astfel de situaţii este folosirea armelor diplomatice la cel mai înalt nivel, crede preşedintele SAR, subliniind că situaţia ar putea declanşa un efect de tip bumerang.  „Dacă începem cu boicotul nu facem decât să le dăm apă la moară celor din PVV care vor spune:  <<aha, vedeţi, v-am zis noi!>>. Un boicot nu e corect, situaţia asta trebuie rezolvată pe cale politică, diplomatică. Politica e dată naibii, cum se spune”, completează Mungiu-Pippidi.

Colegul de partid al lui Sebastian Bodu, europarlamentarul Cristian Preda, susţine că riscul pe care îl aduce în prim-plan boicotul este că PVV să strângă şi mai mulţi aderenţi. „Ideea lui Bodu e că investitorii olandezi să facă presiune asupra propriului guvern. Mă tem că premierul olandez nu vrea să rişte acum desprinderea de Wilders”, comentează Preda, punctând nouă tentaţie cu care se confruntă Europa – renationalizarea radicală. „Iată de ce cred că nu boicotul, ci dialogul poate rezolva problema. Guvernul olandez va fi mai sensibil la argumente decât la boicot. Avem de partea noastră Comisia şi toate celelalte state membre”, conchide acesta.

Poziţia adoptată de Cristian Preda ia în calcul un lucru evitat de propunerea lui Sebastian Bodu: susţinerea constantă pe care comunitatea olandeză de afaceri de la Bucureşti a acordat-o în ultimul an pentru detensionarea relaţiilor dintre autorităţile romane şi cele batave. Confuzia s-ar putea instala confortabil în miezul boicotului: de ce decontează investitori cu afaceri de miliarde de euro în România nota de plată a extremiştilor aflaţi la mii de kilometri depărtare?

O posibilă explicaţie este furnizată de jurnalistul Ion Cristoiu care vede în spatele demersului o manevră electorală „menită a dovedi romanilor că domnul Bodu şi partidul pe care îl reprezintă au insomnii din cauza site-ului din Olanda. Din punctul de vedere al eficienţei, acţiunea  este nulă deoarece autorii site-ului olandez ţintesc la rândul lor electoratul olandez”. Cât despre eficienta unui boicot pe piaţa românească, Cristoiu crede că nu va avea efect pentru că romanii nu citesc etichetele produselor pe care le cumpăra, „poate doar câţiva pensionari cu simţ civic” vor face asta.

Olanda, investitorul străin numărul 1

Informaţii statistice date publicităţii de Banca Naţională a României la finalul anului trecut plasează Olanda pe primul loc în topul investiţiilor străine directe realizate în România. Ţara lalelelor a detronat Austria în 2008, devenind în ultimii ani cel mai important investitor străin, cu un total de peste 11 miliarde de euro în 2010.

Frank-Paul Bom, un antreprenor olandez care derulează afaceri în România din 2005 şi cunoaşte bine piaţa autohtonă, susţine că ideea boicotării celui mai mare investitor străin din ţară e „stupidă din punct de vedere economic”. „România este dependentă de investiţiile străine şi mi se pare stupid să încerci să detronezi cel mai mare investitor ”, spune acesta.  Noroc că olandezii sunt oameni pragmatici, subliniază Bom, şi vor continua să investească.  Polonia, în schimb, îşi poate permite o astfel de aroganta pentru că este o ţară mai dezvoltată economic decât România şi nu depinde de investitorii olandezi, conchide antreprenorul batav.

Cititorii EVZ pot trăi fără produse olandeze

Dincolo de poziţionările diverselor voci şi de semnalele politice pe care demersul lui Sebastian Bodu le trage, nori negri ameninţa orizontul percepţiilor romano-olandeze. Iar acest lucru devine o chestiune de domeniul evidentei în momentul în care una dintre cele mai importante publicaţii autohtone adopta tonul radical că politica editorială. „Cititorii EVZ pot trăi şi fără produse olandeze”, acesta este titlul unui articol dintr-o serie de texte menite să susţină iniţiativa lui Sebastian Bodu.

Cotidianul „Evenimentul zilei” şi-a asumat că misiune publică convingerea romanilor să nu mai cumpere nimic cu eticheta olandeză. Ion Cristoiu, recent revenit în echipa ziarului, căruia îi oferă consultanta editorială, justifica situaţia, spunând că multe instituţii de presa din România îşi asumă rolul de organizaţie obştească sau partid politic. Jurnalistul oferă exemplul trustului Intact, care a susţinut protestele din Piaţa Universităţii, sau al PRO TV-ului, care a participat la acţiuni de deszăpezire în satele lovite de valul de ninsori. Deşi una-i una şi alta-i alta, Cristoiu prefera să se raporteze strict tehnic la iniţiativa EVZ: „Nu-mi pot da seama în ce măsură le va creşte tirajul, doar dacă sunt cititori care se vor gândi să cumpere ziarul simţindu-se reprezentaţi de ipostaza asta în care susţine boicotul”.

Cine este Sebastian Bodu

De profesie avocat, Sebastian Bodu a condus Agenţia Naţională de Administrare Fiscală între 2005 şi 2007. Anterior, între 2004 şi 2005, ocupase postul de director juridic al filialei ING Bank din România. E membru PDL din 2002.

Bodu a lucrat, între 1998 şi 2004, la Romanian-American Enterprise Fund, cunoscut sub numele de Fondul Româno-American de Investiţii, o companie care a oferit consultanta pentru privatizarea Băncii Agricole – actuala Raiffeisen. Valoarea tranzacţiei a fost de 52 de milioane de dolari. În noua schema de acţionariat, Fondul Româno-American de Investiţii deţinea 5,72% din acţiuni. Bodu şi-a trecut în CV că a coordonat „activitatea compartimentelor juridice din societăţile comerciale aparţinând firmei-mama”, printre care şi societatea comercială Creditul Ipotecar Româno-American S.A., unde în 2003 era acţionar, potrivit unei convocări a Adunării Generale a Acţionarilor din Monitorul Oficial. Respectiva companie s-a transformat în Domenia Credit, firma ce face astăzi parte din grupul Garanţi şi se numeşte Garanţi Credite Ipotecare.

În 2011, Sebastian Bodu a fost prins în scandalul stârnit de  o investigaţie a ziarului Sunday Times. Realizată de jurnalişti incognito care au jucat rolul reprezentaţilor unei firme de lobby, sunând europarlamantari cărora le-au oferit bani în schimbul promovării unui amendament la o directivă europeană, ancheta Sunday Times l-a evidenţiat printre „entuziaşti” pe europarlamentarul Adrian Severin, membru PSD la acea vreme. Bodu a promovat respectivul amendament, dar a explicat că a făcut-o „cu bună credinţă”, fără să fie influenţat de Severin.

În septembrie 2010, Bodu propunea la Bruxelles înlocuirea termenului “romi” din documentele oficiale ale Comisiei Europene cu “ţigani”, motivând că “utilizarea lui creează confuzie cu privire la termenii “roman” – care se referă la locuitorii României – şi “Roma” – care se referă la capitală Italiei”. “Confuzia ar putea avea consecinţe nedorite atât pentru locuitorii României, cât şi pentru cei ai Romei, în ceea ce priveşte felul în care sunt percepuţi de cetăţenii celorlalte state membre”, scria Sebastian Bodu în moţiune, cu o lejeritate comparabilă cu uşurinţă extremiştilor olandezi de a stigmatiza categorii întregi şi de a stimula pornirile xenofobe. (Au contribuit Daniel Bojin şi Diana Oncioiu din Amsterdam)

 

Acest text a fost preluat de pe site-ul partener Dela0.ro.

Foto: Parlamentul European

 


Un comentariu

  1. Nu inteleg motivele pentru care PVV e considerat partid extremist. Singurul motiv prezentat este “pentru ca e extremist”. Nici mie nu mi-ar placea ca tara mea sa fie invadata de hoti si cersetori.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger