Boabele de cafea intens rumenite produc antioxidanți valoroși

0

Cercetătorii de la Universitatea British Columbia au descoperit că dacă boabele de cafea sunt prăjite până când capătă o tentă de maro închis, atunci acestea produc antioxidanți prețioși pentru organismul uman. Ei au observat că antioxidanții mult lăudați ai cafelei rezultă din rumenirea boabelor verzi la temperaturi înalte, procedeu cunoscut sub numele de „reacția Maillard”.

Numele acestei tehnici de „îmbrunare” vine de la chimistul francez Louis-Camille Maillard, care, în anii ’90, a analizat modul în care căldura afectează carbohidrații, zahărul și proteinele din mâncare, cum ar fi fripturile la grătar sau pâinea prăjită, scrie sify news. Studiile anterioare au sugerat că antioxidanții prezenți în cafea se datorează cofeinei sau acidului clorogenic aflate în boabele de cafea, însă noile rezultate ale cercetătorilor canadieni arată că reacția botezată după chimistul francez reprezintă sursa lor. Antioxidanții ajută la îndepărtarea radicalilor liberi, produse finite ale metabolismului asociate cu accelerarea procesului de îmbătrânire.

Noua cercetare arată că boabele de cafea pierd 90% din acidul clorogenic în timpul procesului de rumenire. Cu toate acestea, rezultatele științifice sunt împărțite. Dacă unii oameni de știință, printre care și cei de la Universitatea British Columbia, vorbesc de o activitate antioxidantă mai intensă în cazul boabelor de cafea închise la culoare, alții au observat una mai scăzută. În plus, alte teorii susțin că bobele de cafea prăjite moderat conțin cele mai ridicate niveluri de oxidanți.

Toamna trecută, cercetătorii de la Universitatea Linkoping din Suedia au explicat și motivul pentru care cacaua are un efect protector împotriva bolilor cardiovasculare. Când voluntarii au înghițit o bucată substanțială de ciocolată neagră în cadrul studiului suedez, a fost inhibată o enzimă – ACE – din corp cunoscută pentru capacitatea de a crește presiunea arterială, informa la acea vreme ScienceDaily. Oamenii de știință au recrutat atunci 16 voluntari sănatoși care nu fumau. Aceștia nu au avut voie să ia nici un medicament timp de două săptămâni, iar în ultimele două zile ale experimentului nu au avut voie să mănânce ciocolată sau alte produse care să conțină componente similare, inclusiv mai multe feluri de fructe de pădure, și nici nu au avut voie să bea ceai, cafea sau vin.

Cei 10 barbati și cele șase femei cu vârste între 20 și 45 de ani au mâncat 75 de grame de ciocolată neagră cu un conținut de 72% cacao. Pentru a analiza ce se întâmplă cu enzima ACE, cercetatorii au recoltat probe de sânge înainte, la o jumătate de ora după, la o ora după și la trei ore după. În mostra de sânge recoltată la trei ore după consmul de ciocolată, cercetătorii au observat o inhibiție semnificativă a activității enzimei ACE. Media a fost o activitate cu 18% mai puțin intensă decât înainte de doza de ciocolată, un efect comparabil cu medicamentul folosit în cazul presiunii arteriale crescute.

Citiți și:

Stoparea procesului de îmbătrânire. Progrese și întrebări de ordin etic

Călătorie spre Capătul Pământului : Bariloche, oraşul ciocolatei argentiniene

A fost decodificat genomul ciocolatei

Foto: Flickr/Pen Waggener

Tags:



Leave A Reply