Leila este un mic magazin din Berlin, unde oamenii pot veni să ia lucruri cu împrumut, pe care să le folosească atâta timp cât au nevoie şi apoi să le returneze. Supranumit “bibliotecă de lucruri” sau “magazin de împrumuturi”, Leila se bucură de foarte mare popularitate în rândul berlinezilor, unde principiile aşa-numitei “economii ale împărtăşirii” (sharing economy) sunt puse cu succes în practică de numeroase iniţiative.
Pentru a putea beneficia de produsele disponibile la Leila, e nevoie să te înscrii gratuit ca membru, iar până acum “magazinul” are deja câteva sute de membri. “Preţul” plătit constă în donarea unui obiect ce urmează să intre în circuitul de împrumuturi. Cei înregistraţi pot împrumuta aproape orice, de la jocuri, la pahare de vin, de la storcătoare de fructe, la rucsacuri de călătorie. “Această iniţiativă presupune mai mult decât un gest de caritate, făcut din mărinimie — magazinul are un sens propriu, atâta vreme cât chiar este eficient. Noi gândim descentralizat — aşa gândesc şi marile lanţuri de supermarketuri,” spune Nikolai Wolfert, fondatorul Leila. Wolfert are 31 de ani şi, după ce în 2011, Partidul Verde, din care făcea parte, nu a câştigat alegerile, a decis să se implice în politică la un nivel local, mai aplicat.
Din 2012, când s-a lansat Leila, modelul a fost replicat în rândul mai multor comunităţi din Germania, iar în Berlin deja se pregătesc alte asemenea “magazine de împrumuturi.” De asemenea, în capitala Germaniei, proiectele care funcţionează pe principiile “economiei împărtăşirii” câştigă din ce în ce mai mult teren: în acest moment, 80 de artişti lucrează cu materiale reciclate pentru construirea primei “case suspendate de interior”, care să funcţioneze ca “thinktank public local”, iar Trial & Error, de pildă, intermediază schimburi de materiale între artişti. Totodată, compania Deutsche Telekom a lansat de curând reţeaua socială wir.de, care permite locuitorilor din diverse cartiere să facă schimb de unelte şi servicii, susţinând şi crearea unor “cutii de jucării” instalate pe terenurile de joacă ale Berlinului, unde oamenii să poată dona sau lua diverse jucării.
Noţiunea de “economie a împărtăşirii” (sharing economy) a fost pusă în circulaţie de economistul Martin Weitzman, care în 1984 vorbea despre trecerea de la proprietate la o raportare funcţională la obiecte. Până în prezent, Berlinul este, informal, capitala acestei transformări. Potrivit lui Peter Wippermann, futurolog, secretul Berlinului ar consta într-o îmbinare originală a a mişcării ecologiste alternative şi a vechiului mediu industrial. Astfel, Germania conduce detaşat şi când vine vorba de sistemele de car-sharing, având actualmente peste 760.000 de utilizatori înregistraţi pe platforme ca DriveNow sau Car2Go, care permit folosirea maşinilor la comun.
În ceea ce priveşte “magazinul” Leila, cea mai mare parte a activităţilor pe care le presupune sunt pe bază de voluntariat, iar chiria spaţiului este acoperită din donaţii. Până acum, cel mai solicitat obiect disponibil în “biblioteca de lucruri” este bormaşina.
Sursa: The Guardian
Puteţi citi şi:
Eliberarea de sub povara proprietăţii
După greci, spaniolii apelează şi ei la economia alternativă
Antreprenor web american: Oamenii vor împărţi maşini, facturi şi chiar locuinţe