Bhutanul, țara unde fericirea contează mai mult decât PIB-ul

Pe drumul de la aeroport către Thimplu, capitala Bhutanului, șoferii sunt întâmpinați cu semne pictate de mână precum “Viața este o călătorie, du-o la sfârșit” sau “Lasă natura să fie ghidul tău” în loc de clasicul “Reduceți viteza”. Bhutanul este țara unde progresul este măsurat în funcție de fericirea cetățenilor, și nu în funcție de PIB. Modelul regatului asiatic începe să inspire restul lumii, negociatorii de la conferința climatică a ONU, care are loc la Doha în aceste zile, gândindu-se la o modalitate de a copia exemplul Bhutanului.

Bhutanul și-a deschis granițele pentru prima dată acum 40 de ani. Începând cu 1971, țara a respins PIB-ul ca fiind singura metodă de a măsura progresul. În schimb, a adoptat o nouă abordare a măsurării prosperității: fericirea națională și sănătatea spirituală, fizică, socială a cetățenilor și a cadrului natural.

În ultimele trei decenii, credința că aceste coordonate sunt mai presus de creșterea materială a fost o ciudățenie la nivel global, dar, în contextul colapsului sistemelor financiare și distrugerilor globale de mediu, abordarea Bhutanului este tot mai interesantă. Un comitet al ONU ia în considerare copierea modelului regatului asiatic la nivel global.

Mediul este ideea centrală a politicilor publice din Bhutan, ceea ce a dus la stipularea protecției mediului în constituție. Țara și-a asumat angajamentul de a rămâne neutră din punct de vedere a amprentei de carbon și de a se asigura că minim 60% din suprafața sa terestră rămâne acoperită de păduri.

Indexul de fericire națională este calculat în funcție de dezvoltare socială echitabilă, conservare culturală, conservarea mediului și promovarea bunei guvernări.

Cu toate acestea, Bhutanul rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, un sfert din cei 800.000 de locuitori ai săi supraviețuind cu mai puțin de 1,25 de dolari pe zi, 70% nu au electricitate. De asemenea, se confruntă cu o rată ridicată a infracționalității și cu presiunea creșterii demografice și a prețurilor la alimente.

Sursa: Guardian

Foto: Flickr / ClausNehmzow