Îndelungatul ”război al aurului” din jurul Roșiei Montane e discutat într-un amplu articol de BBC, în care sunt intervievați atât activiști din zonă și combatanți ai proiectului RMGC, cât și membri din conducerea companiei care așteaptă de mulți ani unda verde pentru exploatarea cu cianuri. Dacă Eugen David, președintele Alburnus Maior, e de părere că și-a găsit locul ”într-o mare familie de anarhiști, ecologiști și militanți anti-multinaționale,” la o vizită în Roșia Montană, autoarea are impresia că majoritatea localnicilor își dorește începerea proiectului.
”România este una dintre cele mai sărace țări europene, iar rata șomajului este foarte ridicată, astfel încât promisiunea investitorilor străini care vor să redeschidă minele închise din perioada comuniste ar putea fi o soluție bine venită,” scrie Tessa Dunlop pentru BBC. Mergând la fața locului, jurnalista britanică îi întâlnește pe câțiva reprezentanți ai opoziției RMGC, cum ar fi Sorin Jorca, după părerea căruia ”industria minieră este una murdară: zilnic se vor folosi tone de dinamită. Gândiți-vă numai la poluarea fonică și la toxicitate – viața nu va mai fi posibilă în aceste locuri,” spune activistul de la Fundația Culturală Roșia Montană. În completare, Eugen David de la Alburnus Maior consideră că ”societatea civilă s-a maturizat, coagulându-se în jurul unei cauze clare.”
Jurnalista BBC vede însă mișcarea anti-RMGC ca fiind în minoritate, judecând după părerile împărtășite la birtul din Roșia Montană și după asigurările primite din partea companiei exploatatoare. ”Ultimele trei generații din familiamea au fost mineri, iar eu vreau să lucrez ca miner,” spune un anomim, citat de ziaristă. Potrivit lui Dragoș Tănase, director la RMGC, ”dacă nu începe proiectul de minerit, satul va muri.” Compania susține, conform articolului BBC, să investească în turism și în restaurarea patrimoniului cultural din zonă.
Mircea Toma, de la Active Watch, își arată scepticismul atât față de capacitatea guvernului român de a gestiona un proiect de asemenea amploare, cât și posibilitatea ca patrimoniul din Roșia Montană să fie restaurat integral, în condiții bune. ”Câte coloane din Acropola grecească ar trebui să conservăm?”, întreabă retoric Toma.
Jurnalista britanică accentuează problema corupției și a lipsei de încredere din partea românilor față de sistemul politic, lucruri care, după părerea ei, au dus la mobilizarea oponenților. ”Refuzul guvernului de a face public contractul semnat cu RMGC a exacerbat suspiciunile cum că ar exista o miză ascunsă,” scrie Dunlop. ”Credem că această chestiune are implicații de proporții pentru societatea românească, iar date fiind reacțiile negative de amploare, proiectul trebuie tratat cu cea mai mare seriozitate,” spune ministrul Mediului, Rovana Plumb, pentru BBC.
Puteți citi articolul integral aici.
Sursa: BBC
Foto: Fanfest.ro
9 comentarii
autoarea are impresia ca majoritatea localnicilor doresc proiectul pentru ca asa este, de aceea oricine viziteaza zona ajunge la aceasta concluzie. e si normal, oamenii sunt mineri, asta au facut toata viata, ei stiu mai bine cu ce se mananca mineritul decat cei mai multi oameni, probabil ca de aceasta sunt de acord cu proiectul minier.
Din pacate omit un singur lucru: aici nu se vrea minerit clasic, asa cum il stiu ei , din tata-n fiu, ci cu CIANURI. Daca ar fi constienti de ce presupune aceasta metoda, interzisa in alte parti in zonele populate, daca ar intelege ca prin asta isi omoara cu mana lor copiii, nu ar mai fi de acord.
cum anume isi omoara copiii? oferindu-le un viitor? iar metoda cu cianuri e folosita de vreo 100 de ani, e folosita in prezent in 90% din exploatarile miniere din lume, e reglementata foarte strict si folosita in Uniunea Europeana. doar la noi s-a facut un bau-bau din asta.
Ce viitor le oferă copiilor, nu înțeleg, zău. După 20 de ani, cât ar dura exploatarea, în Roșia Montană nu ar mai rămâne nici aur, dar nici cea mai mare parte a resurselor naturale și culturale care le oferă roșienilor oportunități deosebite.
Le oferă un viitor într-o altă ţară eventual.
@Alina: mineritul traditional nu prea se mai practica nicaieri, pentru ca aurul nu se mai gaseste la suprafata si nu mai poate fi exploatat decat cu cianuri, care este, de altfel, cea mai moderna tehnologie din mineritul aurifer existenta la ora actuala. Exista limitari ale UE si, daca se respecta, totul e ok. Nu vad de ce ne speriem de lucruri avansate si moderne. @Mihai: cum sa nu ramana resurse culturale, cand RMGC tocmai le reabiliteaza? @gigel: un viitor mai bun va putea fi si in Apuseni,iar turismul minier deja si-a dovedit succesul.
Cum se pierd resursele culturale? Ia exemplul casei nr. 393, cea mai veche din Roșia Montană – RMGC a cumpărat clădirea, acum din ea a mai rămas doar fundația – asta da reabilitare, într-adevăr.
Oricum, exemplul meu nu e nimic comparativ cu dinamitarea a sute de kilometri de galerii cu valoare deosebită, unele dintre ele chiar de pe timpul romanilor.
@Mihai: din alea sute de km de galerii in care nici cercetatorii nu mai au cum sa ajunga, doar 7 km pusi cap la cap prezinta portiuni romane, iar cea mai lunga si semnificativa sectiune are 70 m, pe care RMGC o restaureaza chiar acum. Ia si tu exemplu “Casa de Aur”, pe care o poti vizita in Sibiu, la Muzeul Astra. In patrimoniu, au intrat deja 11 mil dolari, urmeaza alti 59.
„Sunt gata de a menţine acest patrimoniu, inclusiv urmele activităţilor miniere de la Roșia Montană, excepţionale în Europa şi în întreaga lume. Ca atare, consider că trebuie să fie conservate în cea mai mare parte şi, evident, in situ”
Asta afirmă Beatrice Cauuet, arheologul care a coordonat lucrările de cercetare desfășurate la Roșia Montană. Că RMGC înțelege din asta că doar 7 kilometri de galerii (din sutele existente) ar trebui să fie păstrate, e problema lor.
Apropo de cei 70 de metri, la ora actuală se pot vizita la muzeul mineritului, deschis de Roșiamin, galerii mai lungi – tot de pe vremea romanilor. Știi ce vrea să facă RMGC cu ele? Să le dinamiteze ca să obțină și ultimul firicel de aur din acel munte.