Bărbaţii şi femeile erau egali/e mai demult

0

Un nou studiu arată că triburile moderne de vânători-culegători, în ciuda imaginii machiste ce le-a fost atribuită, erau organizate pe criterii egalitare, scrie The Guardian, iar asta ar însemna că inegalitatea a fost o anomalie apărută odată cu agricultura. În cadrul acestor triburi, bărbaţii şi femeile aveau de regulă influenţă egală asupra locului în care trăia grupul şi asupra oamenilor cu care locuiau. Rezultatele cercetării pun la îndoială ideea că egalitatea sexuală este o invenţie recentă, sugerând că a fost o normă pentru oameni în mare parte din trecutul lor evolutiv.

 

 

“Există în continuare această percepţie larg răspândită că triburile de vânători-culegători erau mai macho sau mai dominate de masculi”, spune antropologul Mark Dyble, de la University College London, liderul cercetării. “Noi am spune că inegalitatea s-a ivit doar odată cu apariţia agriculturii, când oamenii au început să acumuleze resurse”. Antropologul spune că egalitatea de gen ar fi fost un avantaj de supravieţuire şi ar fi jucat un rol important în modelarea societăţii umane şi a evoluţiei. Studiul îşi propusese iniţial să analizeze un paradox: deşi oamenii din societăţile de vânători-culegători manifestau preferinţe puternice faţă de traiul în sânul familiei, în practică, grupurile lor erau compuse din câţiva indivizi îndeaproape înrudiţi.

Oamenii de ştiinţă au adunat date genealaogice şi informaţii legate de locuire şi mutarea taberelor pentru două populaţii de vânători-culegători, una din Congo şi una din Filipine. În ambele cazuri, oamenii trăiau, de regulă, în grupuri de circa 20 de membri, mutându-se la circa 10 zile şi supravieţuind din vânat, peşte, fructe, legume şi miere. Cercetătorii au conceput un model pe computer prin care au simulat procesul de instalare a taberei, pornind de la prezumţia că oamenii vor alege să locuiască alături de rudele apropiate: fraţi, părinţi şi copii. Când o persoană aparţinând unui sex avea influenţă asupra procesului, cum a fost cazul în societăţile pastorale şi horticole dominate de bărbaţi, apăreau mici grupuri de indivizi înrudiţi între ei. Numărul indivizilor înrudiţi era însă mai mic atunci când bărbaţii şi femeile aveau o influenţă egală.

“Când doar bărbaţii sunt cei care au influenţă asupra oamenilor cu care locuiesc, nucleul oricărei comunităţi este o reţea densă de bărbaţi îndeaproape înrudiţi cu soţii la periferie”, spune Dyble. “Dacă bărbaţii şi femeile decideau împreună, nu existau grupuri de patru sau cinci fraţi trăind împreună”. Autorii studiului susţin că egalitatea sexuală ar fi reprezentat un avantaj evolutiv pentru societăţile umane timpurii pentru că ar fi încurajat formarea de reţele sociale mai cuprinzătoare şi o cooperare mai strânsă între indivizi neînrudiţi. Însemna că oamenii intrau în contact cu mai mulţi indivizi şi îşi puteau împărtăşi inovaţiile între ei, spune Dyble, “un lucru pe care oamenii îl fac prin excelenţă”.

Citiţi mai mult pe The Guardian.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger