Barajele gigant ameninta existenta a peste 300.000 de indigeni din lume

2

Comunitati tribale din Brazilia, Etiopia, Malaezia, Peru si Guiana risca sa ramana fara hrana si pamanturile unde cresc de generatii, din pricina barajelor hidroelectrice imense deja functionale sau planificate in vecinatatea zonelor unde acestea traiesc, atentioneaza un raport Survival International. In pofida efectelor devastatoare pe care le au asupra mediului si localnicilor, entuziasmul pentru construirea barajelor-gigant pare sa ia amploare pe fondul unui puternic lobby international care le promoveaza drept o solutie viabila pentru atenuarea impactului schimbarilor climatice.

Potrivit autorilor raportului, citat de The Guardian, triburile de indigeni din vecinatatea lor vor avea prea putin sau deloc de castigat de pe urma acestor baraje menite sa alimenteze cu energie colosii industriali si orasele aflate in curs de dezvoltare.

“Lectiile invatate in secolul trecut (in privinta impactului pe care barajele de mari dimensiuni il au asupra oamenilor) par sa fie ignorate, iar comunitatile tribale din toata lumea sunt din nou ignorate, cu drepturile violate si pamanturile distruse”, spune Lyndsay Duffield.

Peste 200.000 de etiopieni si tot atatia indigeni din regiune care depind de peste si agricultura pentru a supravietui risca sa ramana fara hrana prin ridicarea barajului hidroelectric Gibe III pe fluviul Omo. In Sarawak, Malaezia, 10.000 de oameni au fost deja mutati din pricina barajului Bakun, care va deveni functional anul viitor.

Si in America de Sud, mai multe triburi din Brazilia, Guiana si Peru se vad amenintate cu extinctia din pricina barajelor-gigant ce urmeaza sa fie ridicate in zona, in pofida a numeroase proteste.

Raportul Survival International reaminteste ca unul dintre principalii finantatori ai barajelor ‘distrugatoare’ este Banca Mondiala, care din 1997 si pana acum a investit 11 miliarde de dolari pentru astfel de proiecte, ignorand criticile exprimate la nivel global.

Barajele-gigant se bucura, in prezent, si de sustinerea Natiunilor Unite, prin mecanismul dezvoltarii nepoluante – CDM (Clean Development Mecanism), un mecanism aflat sub incidenta protocolului de la Kyoto, prin care tarile dezvoltate pot finanta reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera sau pot transfera proiectele in tarile in curs de dezvoltare, urmand sa primeasca in schimb credite de carbon.

Foto: Alessandro Coiro Mas

Tags:



2 comentarii

  1. Banca Mondiala a finantat, pe vremea lui Ceausescu, cateva din marile dezastre economice din Romania: cariera Rosia Poieni, canalul Dunare – Marea Neagra, exploatarea de sulf din Calimani samd.
    Ma bucur ca, macar “pe ultima suta”, am reusit (impreuna cu cei de la Alburnus Maior) in 2002 sa o impiedic a finanta un alt dezastru: exploatarea de la Rosia Montana. Deazstrele finantate anterior au fost un argument puternic in incercarea noastra de a-i convinge (deoarece ei chiar VOIAU, prin IFC, sa dea banii pentru RM).
    Dupa o serie epuizanta de discutii – si dupa ce au luat decizia sa nu se implice in povestea cu RM – CE sa vezi? TOATE “proiectele” finantate de ei anterior in Romania au disparut brusc de pe site-ul lor >:)
    Asta ca sa va faceti o idee, cu cine aveti d-a face 😉

  2. Mie un baraj nu mi se pare un dezatru. Daca indigenii traiesc din pescuit, lacul de acumulare creat poate fi o sursa de peste destul de buna. In ceea ce priveste terenurile agricole, iarasi nu vad care e problema: teren agricol inseamna teren cu sursa de apa. E adevarat ca se inunda terenul actual, insa la merginea lacului se va crea un nou teren care poate fi folosit pentru agricultura.
    Pentru localcini poate fi un avantaj in toata povestea asta: pot cere despagubiri pentru terenuri, locuri de munca (necalificate, ce-i drept) la construirea sau exploatarea barajului (etiopiencele stiu sa faca foarte bine curatenie in biroul la nea’ directoru de hidrocentrala). Curentul electric obtinut prin hidrocentrale salveaza foarte mult co2.
    Deci castiga toata lumea. Unde-i baiul?

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger