Bacsisul starneste indignare si analiza

Saptamna trecuta v-am intrebat daca sunteti pentru sau impotriva bacsisului. Din cei 199 de votanti din cadrul sondajului, 77% s-au pronuntat impotriva acestei practici sociale voluntare, iar majoritatea comentariilor postate s-au situat in aceeasi nota. Unii spun ca, incurajand bacsisul, nu li se pare corect sa plateasca de trei ori mai mult pe o bere intr-un bar decat intr-un supermarket, altii ca li se pare corect sa plateasca in plus doar daca primesc ceva „extra” din partea prestatorului de servicii sau ca salariul mic al unui chelner, de exemplu, nu justifica practica din moment ce si alte categorii profesionale care nu se bucura de bacsis sunt remunerate precar.

Cum scriam in cadrul dezbaterii „Bacsisul. De la economie alternativa la exploatare”, bacsisul este un act voluntar instituit prin norme sociale, nu legale, cei care il practica avand libertatea de a plati in plus cat vor pentru servicii ce sunt deja recompensate. Cei doi invitati au completat. Pe de o parte, jurnalistul Adrian Deoanca a scris ca bacsisul este impus prin presiune sociala si ca duce la exploatarea angajatului din categoria serviciilor unde se practica, asta pentru ca patronii se bazeaza pe bacsis ca pe o coplata si isi permit sa-i plateasca prost pe angajati. De cealalta parte, scriitorul Vasile Ernu a scris ca, pe langa faptul ca s-a consolidat drept un cod social si cultural, bacsisul reprezinta o forma de economie alternativa si are o functie recuperatorie ce suplineste un venit precar.

Mai departe, va prezentam cateva dintre parerile cititorilor care au comentat in cadrul dezbaterii. George starneste printr-o intrebare simpla: „In primul rand, nu primesc bacsis. Atunci de ce sa dau bacsis?”. Pehash ii raspunde: „Tu nu primesti bacsis, dar stiai de cand te-ai angajat ca nu vei primi, deci ti-ai negociat salariul ca atare. Un local civilizat trebuie sa te informeze de la intrare daca tarifele includ sau nu servirea si cat se asteapta sa platesti in plus. Mai mult de atat, dai doar daca ti s-a parut ca ai fost servit mai bine decat era de asteptat.. desi in Romania acest lucru se intampla foarte rar”.

Cativa cititori sunt de parere ca bacsisul ar trebui sa recompenseze doar situatiile in care clientul a fost servit mai bine decat era de asteptat, adica atunci cand a primit ceva „extra” din partea prestatorului de servicii. Mette Marit scrie: „Si eu las bacsis numai daca merita chelnerul/chelnerita respectiva, si nu platesc servirea, ci ceea ce-am primit ‘extra’. Adica nu las neaparat bacsis daca mi-a adus ceea ce am vrut, repede, amabil etc., pentru ca asta tine de meserie. Insa, daca de ex., sarbatorim ziua cuiva intr-un bar si nu numai ca nu stramba din nas pt ca am adus noi sampania, ci si imediat ne aduce pahare, sau daca avem un tortulet, ne aduce cutitul sau poate si farfurii, consinder ca merita ceva bani in plus”.

Schuller scrie in aceeasi nota: „Bacsisul se practica si de catre popoare pe care noi le consideram civilizate. Sunt ghid de turism si lucrez cu germani, austrieci si elvetieni. In opt ani de activitate am avut peste o suta de grupuri si toate au lasat bacsis. O fac si pentru cei din tarile lor. Eu las bacsis oriunde primesc un serviciu de calitate prin contact direct cu persoana care il presteaza. Mai ales cand este vorba despre servicii care trec de limita necesitatilor”.

Altii sunt mai radicali. Razvan, de exemplu, scrie ca detesta bacsisul, ca a ajuns sa il plateasca involuntar din presiunea sociala mai sus amintita si spune ca ar prefera sa fie integrat in costul de pe meniul barului sau restaurantului, dand exemplul altor tari: „In strainatate nu exista asa ceva, bacsis, acolo lasi 5 centi, 10 centi, genul asta de bacsis, nu 10%. Cu exceptia Cehiei, unde la finalul notei este taxat bacsisul de 15% si este obligatoriu. In orice caz, este un obicei urat si cei civilizati l-au eliminat. Eu m-am trezit ca am ajuns involuntar sa las bacsis si la non-stopul de la bloc de unde-mi cumpar apa si se uita vanzatoarea urat daca astepti 20-30 de bani rest. La 2,7 ron sticla, asta inseamna ~ 10%. Am ajuns sa platesc bacsis la apa”.

Zeltera il completeaza: „Nu mi se pare corect sa platesc, de exemplu, de 3-6 ori mai mult pe o bere in bar decat in supermarket, si la final, pe nota de plata, sa vad scris ca pretul nu contine servirea.

Eu la serviciu nu pot cere TIP de la nimeni. Ar fi frumos, cand primesc de la secretara plicul cu cecul reprezentand salariu, sa ii mai cer 10% TIP pentru servire (sau pt ca mi-am facut cafea singur, ca am deschis calculatorul, ca am folosit corect WC-ul… etc)?”.

Altii spun ca nu li se pare normal ca plata bacsisului sa fie justificata prin salariul mic al prestatorului de servicii, si asta pentru ca si alte categorii profesionale din zona serviciilor care nu se bucura de bacsis sunt remunerate precar. In acest sens, Alex S scrie: „Nu sunt deacord cu baccisul deloc. Cum adica sa lasam sa faca ala si un ban ca are salariul mic? Cand mergem la supermarket de ce nu lasam baccis persoanei de la casierie? A, ca nu ne poate scuipa in cafea? Pai de ce sa platesc sa nu imi scuipe in cafea cand eu dau 10 lei pe o cafea care costa 50 de bani sa o faca?”.

Camil este de aceeasi parere: „Nu las bacsis niciodata, din principiu. Fiecare este remunerat pentru munca sa, mai bine sau mai rau, conform propriilor alegeri. Daca as lasa, ar trebui sa ‘ating’ si pe soferul de RATB pentru ca m-a adus cu bine la destinatie (cum e si normal sa se intample), si pe casiera din Cora pentru ca si-a facut meseria, si pe vanzatoarea de pantofi sau pe mecanicul de metrou etc. Argumentele de felul ‘asa trebuie/asa face toata lumea peste tot’ sunt eronate si ma lasa rece”.

In aceste conditii, ce solutii vedeti pentru impacarea celor doua tabere – prestatorii de servicii prost platiti pentru care bacsisul este un venit suplimentar vital si clientii indignati?

Foto: Flickr/TheTruthAbout