Bacsisul. De la economie alternativa la exploatare

34

Bacsisul este un act voluntar instituit prin norme sociale, nu legale, cei care il practica avand libertatea de a plati in plus cat vor pentru servicii ce sunt deja recompensate. Ca in cazul tuturor practicilor informale de acest gen, parerile sunt impartite. Sunt cei care platesc in plus de bunavoie pentru a-si asigura pe viitor calitatea unui serviciu sau pentru a rotunji veniturile precare ale prestatorului de servicii si cei care lasa bacsis presati de normele sociale sau cei care nu vad rostul unei plati suplimentare pentru un serviciu deja remunerat. Altii vad in bacsis o forma de exploatare a angajatului. Voi de ce parte sunteti?

de Ionut Dulamita

Bacsisul are o istorie veche si, cu timpul, s-a consolidat drept un cod social si cultural, dupa cum scrie mai jos Vasile Ernu. Pe de o parte, aceasta practica informala, nereglementata prin lege, reprezinta o sursa importanta de venit pentru prestatori de servicii precum osptari, frizeri, cosmeticieni, menajere, cei care aduc pizza la usa sau taximetristi, ceea ce il transforma intr-un act economic cu greutate, o forma de economie alternativa, cum o numeste Vasile Ernu.

Pe de alta parte, daca suma lasata nu este conforma cu cea stabilita prin normele sociale, mai precis un procentaj din plata cuvenita care difera de la o tara la alta si de la o categorie de servicii la alta, actul atrage cu sine dezaprobarea din partea beneficiarului actului sau sentimentul de vina din partea celui care il practica. Si dictionarul explicativ al limbii romane descrie bacsisul drept o o suma de bani data, peste plata cuvenita, pentru un serviciu personal, pentru a castiga bunavointa sau protectia cuiva. Asa ca, desi un act voluntar, bacsisul devine o practica cu titlu de obligatie, mai ales pentru consumatorii care se tem sa nu fie serviti inadecvat la o viitoare intalnire cu prestatorii de servicii.

Motivatiile ce stau in spatele bacsisului sunt variate, din cate au observat cercetatorii. Bacsisul poate fi motivat fie de dorinta consumatorului de a fi servit bine la o viitoare intalnire cu prestatorul de servicii, cum am precizat mai sus, fie de dorinta de a castiga aprobare sociala, de a-i recompensa pe prestatorii de servicii in mod echitabil pentru munca depusa – in acest caz, dupa cum spune Ernu, bacsisul are o functie recuperatorie ce suplineste un venit precar – sau de de intarire a statusului social.

Pe de alta parte, insa, sunt oamenii care protesteaza si se intreaba: „Omul acela (n.r. – prestatorul de servicii) nu are salariu? De ce trebuie eu, client, sa ii platesc lui salariul? Da, imi face un serviciu, dar mi-l face pe bani”. Sau cei ca Adrian Deoanca, pe care il puteti citi mai jos, care spune ca bacsisul consfiinteste si reproduce o forma de exploatare si degradare a muncitorului din categoria serviciilor unde se da bacsis, asta pentru ca patronii se bazeaza pe bacsis ca pe o coplata si isi permit sa-i plateasca prost pe angajati.

Voi ce parere aveti?

[coloana]

Ce-are bacsisul cu exploatarea angajatului

de Adrian Deoanca, jurnalist si masterand in antropologie

In Reservoir Dogs, Quentin Tarantino diseca practica bacsisului mai abitir decat o fac majoritatea cercetatorilor ale caror lucrari le-am parcurs pentru un studiu despre bacsis la care am lucrat impreuna cu colegii mei de la masterul de antropologie. Noua ne-au trebuit cateva zeci de pagini, Tarantino s-a descurcat in patru minute de pelicula. Bref, banda de jefuitori ia pranzul intr-un restaurant si, la sfarsit, vine momentul inevitabil al chetei pentru bacsis la care fiecare mesean ar trebui sa contribuie cu cate un dolar. Domnul Roz (jucat de Steve Buscemi) isi asuma rolul de Gica-contra si refuza sa doneze dolarul cu pricina. “Nu cred in bacsis”, spune el, si apoi argumenteaza cum ca bacsisul se da ca asa zice societatea, nu pentru ca chelnerul a facut vreun efort special, ba ca nu-i treaba lui sa faca acte de caritate si tot asa. In ciuda esafodajului argumentativ, in finalul scenei, Domnul Roz pune dolarul pe masa, la presiunea tovarasilor.

A vorbi in termeni de pro si contra despre bacsis e ca si cum ai discuta in contradictoriu despre religie. Oricat de ateu ai fi, cand intri in biserica, iti faci o cruce. Ca asa trebuie. Interlocutorii pe care i-am chestionat asupra motivelor pentru care fac supraplata bacsisului au confirmat pe deplin ipoteza. Asa se face, asa-i obiceiul vin mereu inaintea explicatiilor de tip rational-pragmatic (evaluarea calitatii serviciului) sau a celor umanitare. Asadar, bacsisul exista pentru ca exista o norma sociala inradacinata care sa-l legitimeze, impuna si sanctioneze. Ceilalti factori sunt mai degraba predictori ai sumei. Majoritatea respondentilor s-au declarat potrivinici bacsisului, dar au recunoscut ca-l practica mereu. O disonanta cognitiva ce creaaza o iritare de toata frumusetea. Nu-mi place, dar o fac, ca-i musai.  Impartasesc pe deplin dilemele respondentilor care scot in evidenta sentimentul obligativitatii unui act definit drept voluntar. Sa mai spun ca de cauti o bere la un pret studentesc, iar bacsisul te face sa platesti cat in localurile fashionable n-ai facut nici o afacere?

Dar atat despre buzunarele noastre in calitate de clienti. Sa ne gandim si la primitorii de bacsis, chelnerii, taximetristii, frizerii nostri cei de toate zilele pe care ubicuitatea bacsisului ii afecteaza direct. Remunerati de cele mai multe ori cu salariul minim pe economie, membrii acestor categorii socio-profesionale isi completeaza veniturile cu banii proveniti din bacsis. E o dubla legare de glie a angajatului. El este dependent de angajatorul care-i ofera o slujba si de bunavointa clientului. Iar patronul isi permite sa plateasca prost tocmai pentru ca exista institutia bacsisului. Dar un venit clandestin nu prespune pentru angajat aceleasi drepturi ca un salariu, la fel cum nici plata pe drepturi de autor nu era in favoarea angajatului, cat a angajatorului. Pe scurt, clientii platesc colectiv salariul unui ospatar, de exemplu, obligatie care-i revine angajatorului care castiga profit din munca angajatului. Iar angajatul e lipsit de asigurarile sociale ce decurg din salariul normat legal. Cine are deci de castigat din obiceiul bacsisului? A, ca sa nu uit, daca ANAF se va prinde cum sa fiscalizeze bacsisul, oalele se vor sparge in capul primitorilor, asa cum s-au spart si in capul celor platiti pe drepturi de autor.

Iata dar cum una dintre partile pozitive din punct de vedere teoretic e subminata de practica. Fiind un act voluntar si postfactum (se plateste dupa realizarea serviciului, deci cuantumul nu influenteaza calitatea), bacsisul pune serios la indoiala teoria lui homo economicus, ca omul e manat mereu de propriul interes, asa cum sustine J.S. Mill. Iata insa cum capitalismul stie sa-si aglutineze inamicii: o practica informala, subversiva, devine mecanism de piata.

Foto main: Flickr/Pierre LaScott

[poll id=”27″]

[coloana]

Bacsisul – o forma de economie alternativa

de Vasile Ernu, scriitor, publicist, eseist, comentator politic

Bacsis – frumos cuvint. Ar fi bine mai intii sa pornim de la o definitie minimala ca sa stim despre ce vorbim. Ce este un bacsis? Un bacsis este, intii de toate, un act economic ce indeplineste o functie economica, care in timp a devenit si un cod cultural. De exemplu, pe mine ma intereseaza mult mai mult saracia decit bogataia si mi se par mult mai semnificative zonele marginale, periferice, decit centrul si mecanismele oficiale ale social-politicului. Bacsisul, furtul, cersitul, mita, darul etc. mi se par mecansime economice mult mai interesante decit cele care s-au instaurat ca forme „adevarate si corecte” impuse de capitalismul actual de tip financiar. Nu vad de ce camata sau creditul, cum i se zice in jargonul actual, sa fie mecanismul dominant si singurul „adevar” economic. Camatarul, adica bancherul, este mult mai periculos decit cersetorul, care are si acesta o functie economica, insa pe primul il respectam, iar pe al doilea il detestam. De ce?… dar aceasta e o alta tema de discutie.

Bun. Sa revenim la bacsis. Istoria bacsisului este foarte veche. Nu noi l-am inventat si nu noi vom desfiinta acest mecanism economic. El se construieste pe un anumit tip de conventie intre doua parti. Este o conventie voluntarista, insa intr-o societate in care bacsisul a devenit un cod cultural si social, presiunea este foarte mare si e greu sa te sustragi acestui mecanism. A nu da bacsis intr-o societate in care acest cod e instaurat este un gest damnabil: esti privit cu ochi rai de mai toata comunitatea care a acceptat aceasta conventie.

Problema cu bacsisul la noi este legata de sfera lui de actiune. El devine un soi de bacsis generalizat. Bacsisul fiind un act economic, el are o functie financiara recuperatorie. Acel adaos de 10% (in alte societati, procentele difera) venea sa suplinesca financiar un venit precar a unei categorii de oameni saraci. Gestul fireste ca s-a extins treptat, dar a ramas totusi functional in anumite sfere bine definite. Nu poti, de exemplu, sa-ti cumperi o masina si sa platesti bacsis, sau sa-ti platesti energia electrica la ghiseul Renel si sa platesti bacsis. De ce? Pentru ca intram in alte sfere economice in care banul incepe sa aiba alta functie.

De aceea e foarte important sa constientizam rostul bacsisului pentru a-i mentine si a-i pastra functia si sensul lui primar. In acelasi timp, gestul de a oferi sau lua bacsis trebuie sa ne reaminteasca ceva esential in aceasta economie in care ideologia dominanta predica lipsa de alternativa. Bacsisul e un gest de economie alternativa, chiar daca unul foarte marginal. El insa ne reaminteste ca intotdeauna exista alternative chiar si cind bancherii-camatari au devenit sefii acestei lumi.

Tags:



34 de comentarii

  1. In primul rand nu primesc bacsis. Atunci de ce sa dau bacsis ? Mai fac exceptie de la regula asta, destul de rar insa. Dar in mare 90% parte sunt impotriva.

    • Tu nu primesti bacsis, dar stiai de cand te-ai angajat ca nu vei primi, deci ti-ai negociat salariul ca atare.
      Un local civilizat trebuie sa te informeze de la intrare daca tarifele includ sau nu servirea si cat se asteapta sa platesti in plus. Mai mult de atat dai doar daca ti s-a parut ca ai fost servit mai bine decat era de asteptat.. desi in Romania acest lucru se intampla foarte rar.

  2. Sa luam ca atare faptul ca toti chelnerii (spre exemplu) primesc bacsis. Patronii se bazeaza pe asta si-i platesc mai putin. In total, un chelner va primi intr-o luna salariul lui de pe cartea de munca (probabil mic) si sensibil mai mult din bacsisuri.

    Clientul plateste pretul a la carte :), si 10% bacsis sau mai mult, dupa cum e cutuma locului.

    Patronul plateste un salariu mic chelnerului, din incasari.

    Daca nu s-ar mai plati de la un moment-dat bacsis (fie ca ar fi interzis de jure, fie ca oamenii ar uita simultan si definitiv obiceiul), atunci un chelner ar fi stimulat sa renunte la slujba lui, pentru ca nu i s-ar mai parea ca merita efortul, economic vorbind.

    In atari conditii, patronii ar trebui sa le creasca salariul oficial, trecut in cartea de munca, pentru a putea continua activitatea. In paralel, ar mari preturile fata de cele existente, pentru ca pretul de echilibru pentru client era in fapt mai sus (in noua varianta clientul nu mai plateste acei 10%, insa el isi permitea sa-i plateasca), iar acei 10% se vor duce in salariul oficial al chelnerilor.

    Ce se modifica in tot procesul asta? Se modifica persoana de la care chelnerul primeste salariul (sau, oricum, cea mai mare parte a lui). Insa in tot lantul economic, clientul va fi in continuare cel care va suporta respectivul cost, chiar daca lantul interactiunilor se modifica putin.

    Ce implicatii are asta asupra omului care primeste sau ofera acei bani? Asta comporta o discutie separata, netriviala, insa din punctul de vedere al celor trei actori (patron, ospatar, client), nu va exista o diferenta baneasca.

    • @Tudor
      Ai uitat un actor, statul, care nu vede nimic din bacsis.(deja alta poveste)

      Plus ca eu m-as simti mult mai bine sa stiu ca trebuie sa platesc doar ce scrie pe bon, Fara sa-mi fac griji ca o sa uite chelnerul vreo musca in ciorba data viitoare pentru ca i-am lasat cu 1 leu mai putin decat credea el ca merita.

      Plus ca si chelnerul o sa fie mai castigat. Nu stiu cate banci acorda credit bazandu-se pe veniturile din bacsisuri.

      • Nu sunt deacord cu tine in legatura cu cresterea pretului daca s-ar renunta la baccis. In auchan e 2.5 ron o sticla de cola la jumate. Ei o dau pe 6 lei. Nu e suficient un adaos comercial de peste 100%?

  3. De obicei dau TIP in restaurant/bar. In rest nu prea dau.

    In tara unde locuiesc (Israel) pe orice nota de plata de bar/restaurant, in subsol, scrie, cu litere foarte mari, ca nota nu include servirea. Asta e, de regula, 10-12% din nota de plata. Insa ma cam enerveaza practica asta. Nu mi se pare corect sa platesc, de exemplu, de 3-6 ori mai mult pe o bere in bar decat in supermarket, si la final, pe nota de plata, sa vad scris ca pretul nu contine servirea.
    Eu la serviciu nu pot cere TIP de la nimeni. Ar fi frumos, cand primesc de la secretara plicul cu cecul reprezentand salariu sa ii mai cer 10% TIP pentru servire (sau pt ca mi-am facut cafea singur, ca am deschis calculatorul, ca am folosit corect WC-ul… etc)?

    • Eu cred ca cel mai bine ar fi ca cel angajat sa fie platit bine, asta una la mina. A doua la mina, unii israelieni sunt fffffffff zgirciti, de cele mai multe ori desi beneficiaza de servicii bune se pling ca vor reducere sau ca nu au fost multumiti ……vor doar sa primeasca cit mai mult si sa plateasca cit mai putin…..si apoi unii sunt capabili sa spuna “multumeasc”, altii nici atit!!! Ca sa imi fac raspunsul clar am sa dau un exemplu: cineva merge la un spa si comanda un masaj, care se keama combinat (in sensul ca baza e masaj suedez si la el se adauga elemente din tuina sau shiatsu sau reflexolofie etc), acest masaj poate fi unul extrem de simplu sau pot fi adaugate elemente pt a calma durerile lombare. Normal ca daca clientul spune ca il doare spatele in zona lombara se folosesc exercitii speciale, deci masajul nu mai este kiar asa simplu cu elemete de baza..si prin urmare ar fi bine sa fie platita acea cerinta.

  4. Asta e absurd:
    “A vorbi in termeni de pro si contra despre bacsis e ca si cum ai discuta in contradictoriu despre religie. Oricat de ateu ai fi, cand intri in biserica, iti faci o cruce. Ca asa trebuie. ”

    Ce treaba are ateul cu biserica si daca intra de ce si-ar face o cruce, semnul care il simbolizeaza pe cel pe care il neaga.
    Am vizitat zeci de biserici in scop turistic si nu mi-am facut cruce in nici una.

    Presiunea sociala nu e un motiv bun sa faci ceva.

  5. Bacsisul e voluntar, pacat ca atunci cad iti primesti restul personalul care serveste iti intoarce mai putin… Practic isi ia bacsisul din default, chiar daca iti scuipa in cafea si ti-o arunca pe masa… Iar asta se cheama furt. In tarile civilizate chelnerul iti intoarce restul corect si bacsisul il lasi tu. Nu ma intereseaza absolut deloc de bunastarea financiara a chelnerului, nu eu il oblig sa stea intr-un job prost platit. Daca merita bacsis il las daca nu, nu.

  6. Eu detest bacsisul. As prefera sa fie integrat bacsisul in costul de pe meniul(barului, restaurantului etc). In strainatate nu exista asa ceva bacsis, acolo lasi 5 centi, 10 centi, genul asta de bacsis, nu 10%. Cu exceptia Cehiei unde la finalul notei este taxat bacsisul de 15% si este obligatoriu.

    In orice caz, este un obicei urat si cei civilizati l-au eliminat. Eu m-am trezit ca am ajuns involuntar sa las bacsis si la non-stopul de la bloc de unde-mi cumpar apa si se uita vanzatoarea urat daca astepti 20-30 de bani rest. La 2,7 ron sticla, asta inseamna ~ 10%. Am ajuns sa platesc bacsis la apa.

      • pai spre exemplu cumpar 1 apa pe zi, fara exceptie, asta inseamna 110 ron pe an. mai cumpar si paine din cand in cand(1.3 ron) si eventual as putea sa las si aia 20 de bani nu? doar ce sa faci cu ei? si las 10% si la restaurant unde mananc pranzul in cele 5 zile lucratoare, inca 2 ron pe zi(240 de zile pe an). Si daca merg cu autobuzul si e biletu 1.3 ron, las si acolo bacsis 20 de bani la doamna vanzatoare…

        Pai scuza-ma dar 20 de bani, 30 de bani sunt o nimica toata e adevarat. Dar daca treci pe la 3 chiosculete pe zi si ajungi sa lasi bacsis si la florarie sau la casa de bilete cfr, spune-mi tu la ce suma se ajunge.

        In Londra daca mananci si bei la pub, platesti la casa, nu chelnerului. El doar vine sa iti aduca mancarea si sa stranga.

        Doar mentalitatea e de vina si ne diferentiaza. Strainu umbla imbracat de la minixprix de $10 din cap pana in picioare dar merge la terasa si cheltuieste 100 de euro. Romanu merge la terasa imbracat de 300E si isi ia apa plata ca nu ii vine sa dea 5E pe un suc natural.

    • Laurentiu, bacsisul se practica si de catre popoare pe care noi le consideram civilizate. Sunt ghid de turism si lucrez cu germani, austrieci si elvetieni. In opt ani de activitate am avut peste o suta de grupuri si toate au lasat bacsis. O fac si pentru cei din tarile lor.
      Eu las bacsis oriunde primesc un serviciu de calitate prin contact direct cu persoana care il presteaza. Mai ales cand este vorba despre servicii care trec de limita necesitatilor.

  7. Nu sunt deacord cu baccisul deloc. Cum adica sa lasam sa faca ala si un ban ca are salariul mic? Cand mergem la supermarket de ce nu lasam baccis persoanei de la casierie? A ca nu ne poate scuipa in cafea? Pai de ce sa platesc sa nu imi scuipe in cafea cand eu dau 10 lei pe o facea care costa 50 de bani sa o faca? De ce sa platesc servirea? Exista optiunea sa mi-o lase pe bar si sa ma servesc singur? Se spune ca se plateste daca te-a servit frumos. Bulls**t, te serveste cu acelasi sictir, doar ca se uita urat daca nu ii lasi si societatea te vede ca pe un zgarciob. Mentalitate de cacao.

    • iti recomand sa muncesti o luna intr-un restaurant aglomerat! O sa intelegi cum sta treaba ..si iti recomand sa te duci la restaurant cand iti permiti ( ai bani) 😉 …vezi tu..atunci cand iti iei singur produsele de pe tejghea..locatia se numeste Autoservire / Lacto-Bar / Cantina ……restaurantele includ ospatarii in ecuatie. Bafta!

  8. raspund asa cum am raspuns si pe smartwoman, cu ceva vreme in urma:
    nu las bacsis niciodata, din principiu. fiecare este remunerat pentru munca sa, mai bine sau mai rau, conform propriilor alegeri. daca as lasa, ar trebui sa “ating” si pe soferul de ratb pentru ca m-a adus cu bine la destinatie (cum e si normal sa se intample), si pe casiera din Cora pentru ca si-a facut meseria, si pe vanzatoarea de pantofi sau pe mecanicul de metrou etc. argumentele de felul “asa trebuie/asa face toata lumea peste tot” sunt eronate si ma lasa rece.

    • AI incercat vreodata sa iti lasi demnitatea deoparte si sa fii servitor? Nu!…dar sa te angajezi pe salariul minim si sa faci acest lucru in fiecare zi? Si daca tot ai decis ca trebuie sa faci compromisul asta, sa ai un client, ca tine, in fiecare zi, care nu da doi bani pe tine, pe situatia ta si pe munca ta si care mai si filozofeaza despre coloana lui vertebrala si principiile lui sanatoase… nu! probabil ca ti-ai da demisia si ti-ai lua alt job.. asa ca incearca sa-i respecti pe cei care pot face aceasta slujba si incearca sa aplici aceasta regula nescrisa de a premia serviciile de calitate.

      • Laurentiu, tu esti chelner? Vrei Bacsis? Serveste-ma frumos si respecta-ma ca si eu am un servici de cacao si un salariu mizerabil, dar spre deosebire de tine nimeni nu im lasa bacsis si nici eu nu deschid buzunarul cu subinteles. Nu face pe milogul si nu te supara daca eu nu pot sa-ti las. Nu pot, nu pentru ca nu vreau, ci pentru ca am salariul mic si pentru mine e un lux sa merg la restaurant. Si apoi, eu din salariul meu mizerabil platesc toate darile la stat. Tu din bacsisul pe care il iei de la mine, ii dai statului ceva? Si sa mai stii ceva: daca toti ar face ca mine si ar merge doar odata pe an la restaurant, restaurantele ar da faliment iar tu ar trebui sa iti gasesti alt job, eventual mai prost platit si din salariul ala ar trebui sa platesti si taxe. Asa ca nu mai arata cu degetul si gandeste-te cum ar fi viitorul tau daca oamenii ar decide ca pot manca linistiti si acasa fara ca vreun ospatar sa le scuipe in mancare doar pentru ca nu i-ai lasat bacsis gras data trecuta. BTW, bucatarului care da din greu gatind mancare, cine ii da bacsis? Tu? Ca eu una nu il vad la fata, ca sa ii pot multumi pentru munca lui. Iar pe tine nu te vad in stare sa-ti imparti “venitul” cu respectivul.

  9. Si eu las bacsis numai daca merita chelnerul/chelnerita respectiva, si nu platesc servirea, ci ceea ce-am primit “extra”. Adica nu las neaparat bacsis daca mi-a adus ceea ce am vrut, repede, amabil, ect. pentru ca asta tine de meserie. Insa daca de ex. sarbatorim ziua cuiva intr-un bar (s-a intamplat de nenumarate ori), si nu numai ca nu stramba din nas pt ca am adus noi sampania, ci si imediat ne aduce pahare, sau daca avem un tortulet, ne aduce cutitul sau poate si farfurii, consinder ca merita ceva bani in plus.

    Zeltera, ce scrii tu despre ca nota nu include servirea… mi se pare aiurea! e mai rau decat atunci cand se subinteleg cei 10 la suta din suma 🙁

    • Lasind la o parte bacsisul,ce zici tu ca faci,sa serbezi ziua cuiva la bar sau restaurant cu potolu’ de acasa mi se pare tiganie curata.Mai bine te duci in parc sau la tine sau la aia acasa!

      • Foarte fain ce zici, mersi si in numele grupului de oameni pe care-i mentionezi. N-am zis ca mergem cu sarmalele si butoiul de vin la bar, ci o sticla de sampanie (care de fapt nu se putea cumpara de la ei, deci nu le cauzam niciun prejudiciu). Si nu tot timpul, numai am zis ca s-a intamplat si asa ceva. De altfel, nu stiu de ce ma straduiesc sa ma explic. Ce treaba ai tu cu ce se accepta in unele localuri?

  10. In primul rand , de unde vine termenul de tips (bacsis) . A aparut in ceainariile engleze in sec XVII daca nu ma insel si reprezinta practic un acronim de la To Insure Proper Service , o “taxa ” sugerata , nu impusa celor care doreau o servire mai rapida la masa .
    Exista locuri unde tips-ul reprezinta unica sursa de venit a celor care te servesc – vasele de croaziera , de exemplu – sau o mare parte a veniturilor – in multe din hotelurile de 5 stele sau in cluburi de golf .
    Restul categoriilor care se incadreaza in categoria celor care primesc bacsis sunt cei care primesc in general salarii mici – taximetristi , ospatari . De mentionat este faptul ca acesta este prin excelenta benevol , prezenta pe notele de plata in diverse tari ( in SUA e de 15% ) nu implica obligativitatea platii , putand in schimb genera reactii din partea beneficiarului in cazul refuzului de a plati .
    Bacsisul reprezinta daca doriti recunostinta fata de prestatorul de servicii in primul rand pentru grija pe care o arata fata de persoana pe care o serveste – recomandari , verificare a calitatii produsului servit , atitudinea sa in ansamblu , precum si o plata pentru servicii viitoare de buna calitate .
    Daca un ospatar vine si te serveste plictisit , fara sa iti faca sugestii si dispare dupa ce ti-a trantit pe masa comanda , ori daca taximetristul te trateaza cu mirosuri si/sau muzica toxica normal ca nu merita nimic .
    Bacsisul este o medie intre calitatea serviciilor primite si bunul simt al beneficiarului .

    • Acum sincer sa fiu, daca e sa socotim asa, calitatea ospatarilor si a taximetristilor este execrabila. Dar am lasat intotdeauna fiindca “asa se face”, desi nu-mi face placere. Daca bacsisul s-ar da pe merit, in Romania nu as fi lasat mai mult de 3 bacsisuri in ultimii 5 ani.

      PS: anul trecut, in Grecia, am fost tratati atat de exceptional incat am lasat 20% bacsis cu zambetu pe buze. Intr-un loc normal, nu 5 stele sau ceva de genu.

  11. Daca un serviciu imi este bine facut, cu amabilitate, cu atentie si preocuparea de a fi, in calitate de client, multumit, dau ca placere o suma suplimentara (cca 10% din valoarea serviciului). Sunt constient ca angajatii din servicii directe cu publicul gen taxi, restaurant, ghidaj etc (nu banci, servicii publice) sunt platiti cu salariii mici, comparativ. Este o traditie multiseculara pe care o respect numai cand sunt realmente multumit de serviciul facut. Altfel, nu platesc niciodata in plus.
    La fel, dau bani cersetorilor cu handicapuri reale si ample, nu celor care mimeaza.

  12. Sotia mea lucreaza la un Fast Food, unde se servesc nu doar sandwish-uri, ci si fripturi de tot felul. Clientii sunt multumiti de mancare, dar nu ii lasa sotiei mele ceva, ci ospatarilor, care merg 5 metri cu o tava de mancare…Ideea nu e doar aceea ca dam bacsisuri in dreapta si in stanga si daca se merita, ci, mai ales, daca dam cui trebuie bacsisul…

    • gresit! Clientul nu este dator sa imparta banii in stanga si in dreapta! Aceasta parte revine unui regulament intern generat de catre angajatii implicati in lantul de productie/servire/curatenie.

  13. Am constatat ca dimensiunea bacsisului e direct proportionala nu cu persoana care il primeste, ci cu importanta pe care vrei sa ti-o dea sau sa o ai. Astepti indarjit dupa ce ai parcat un SUV restul de 50 de bani la parcare, si il consideri un act de normalitate si de justitie, si lasi zeci de lei bacsis la o masa copioasa la care nu ai reusit sa consumi tot, dar vroiai sa faci impresie. Desi ai luat cu 80 lei un vin de 20 lei, si ai baut un spritz muncitoresc, acum nu te doare sa dai un bacsis bun chelnerului. Nici nu mai verifici nota, daca a bagat o apa chioara de 6 lei in plus, esti domn acum.
    Bacsisul muta datoria de plata de la angajator la beneficiarul serviciului. Cred ca sunt o groaza de patroni care nu s-ar bucura sa stie ca angajatii lor iau bacsis, totusi nu sunt toti angajatii chelneri sau taximetristi. Altii din pacate intretin bacsisul. Bacsisul si spaga exista si sunt intretinute, nu neaparat de clientii multumiti, ci si de cei care spera sa primeasca ceva in plus. Cred ca in Romania bacsisul se da mai mult de frica si jena decat in semn de recunostinta.

  14. Ce preferati: sa dati 10 lei “domnului” din parcare pentru ca v-a gasit un loc sau 8 lei ( 10% din nota de 80 de lei) ospatarului care a muncit intre o ora si o ora jumatate pentru ca dumneavoastra sa va simtiti bine si sa mancati repede ?

    ca fapt divers: tips-ul ospatarilor hranesc si angajatii dib bucatarie / bar / spalator. asa ca probabil din cei 8 lei pe care ii lasati ca apreciere a serviciilor/produselor/atmosferei/ …sau ma rog hranirea egoului, acesta va ramane cu 4-5 lei.

  15. Pingback: India prin ochii unei bucurestence. La poarta Taj Mahalului » Think Outside The Box

  16. Pingback: TOTB.ro - Arta bacșișului: Cât se dă, cui se dă, cum se dă, de ce se dă? » Think Outside the Box

  17. Pingback: Arta bacșișului: Cât se dă, cui se dă, cum se dă, de ce se dă? | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Laurentiu Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger