Autoritățile, despre problema albinelor: ”Pesticidele sunt necesare, România nu are alternative de tratare a dăunătorilor”

România se numără printre cele nouă state europene care au votat, în luna martie, împotriva propunerii Comisiei Europene de interzicere a insecticidelor neuroactive la nivelul UE, pesticide care au un efect devastator asupra populațiilor de albine. Explicația Ministerului Agriculturii este că România nu are alternative viabile la cele trei neonicotinoide pentru tratarea seminţelor. Pe de altă parte, Asociația Crescătorilor de Albine din România(ACA) susține că există tratamente alternative, dar care sunt mai scumpe. Pe 29 aprilie, votul va fi reluat, iar România își menține poziția. Până atunci, puteți trimite scrisori către Ministerul Agriculturii.

de Roxana Bucată

“În România există zone puternic infestate cu dăunători de sol, Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Diabrotica virgifera virgifera, Zabrus tenebrioides, care atacă în mod deosebit culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă, cereale păioase, şi a căror combatere este asigurată prin tratamentul seminţelor cu produse de protecţie a plantelor. Interzicerea neonicotinoidelor sub formă de tratament sămânţă la culturile de porumb, floarea soarelui şi rapiţă ar determina pierderi importante de producţie ce ar face aceste culturi neprofitabile pentru fermierul român”, se arată în răspunsul Ministerului Agriculturii, semnat de secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu.

Pesticidele neuroactive afectează sistemul nervos central al albinelor, acestea pierzându-și simțul orientării, mirosul, nu mai știu să se întoarcă în stupi și, astfel, se pierde producția, spune Ioan Fetea, președintele ACA. Albina este primul senzor al contaminării cu pesticide, dar este tardiv să mai faci ceva când se văd deja efectele, adaugă acesta.

Potrivit unui studiu al Greenpeace, neonicotinoidelor ucid în masă albinele. În afară de otrăvirea acută care duce la moartea instantanee a albinelor, s-a observat că în doze mici, aceste pesticide au efecte neletale, care variază de la efecte fiziologice, perturbarea procedeelor de recoltare a hranei, interferența cu comportamentul de hrănire și impacturi neuro-toxice asupra proceselor de învățare. Capacitatea albinelor de a rezista la boli și paraziți este direct influențată de expunerea acestora la astfel de substanțe chimice toxice, lucru care are consecințe catastrofice asupra sănătății și supraviețuirii albinelor melifere și a altor insecte polenizatoare.

Cu toate că majoritatea ţărilor (printre care Franţa, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia) au votat pentru interzicerea neonicotinoidele imidacloprid, tiametoxam si clotianidin, nu s-a atins majoritatea calificată pentru a fi validată. Nouă ţări au votat împotriva interzicerii (printre care România, Ungaria şi Finlanda), pe când cinci dintre ele s-au abţinut (printre care Marea Britanie, Germania şi Bulgaria).

“Poziţia unor state membre precum Germania, Franţa, Italia, Slovenia se bazează pe faptul că nu au zone infestate cu Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Diabrotica virgifera virgifera, Zabrus tenebrioides sau dacă există, sunt la un nivel minim sub pragul economic de dăunare, deci nu reprezintă o problemă de combatere”, se mai arată în răspunsul ministerului.

Ministerul Agriculturii dă asigurări că în România nu au fost semnalate cazuri de mortalitate la albine ca urmare a tratamentului seminţelor cu produse pe bază de neonicotinoide și că au fost introduse măsuri specifice de reducere a riscului în tehnologiile agricole care implică utilizarea de produse de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide:

– efectuarea tratamentului seminţelor cu neonicotinoide în instalaţii speciale, în spaţii închise, de către personal calificat;
– s-a promovat utilizarea de către fermieri la semănatul seminţelor tratate a unor semănători adecvate, echipate cu deflectoare, pentru a reduce emisiile de praf în atmosferă;
– pe eticheta seminţelor tratate se regăseşte denumirea substanţei active şi măsurile corespunzătore de reducere a riscurilor pentru protejarea albinelor;
– derularea programelor de monitorizare a albinelor.

Ioan Fetea spune că tratamentele alternative sunt mai scumpe, dar ACA face demersuri la organisme naționale și europene pentru a schimba poziția autorităților române. Președintele ACA spune că ar trebui să învățăm din lecțiile unor țări precum Franța sau Italia care au folosit astfel de pesticide pe scară largă și zone întregi au fost depopulate de albine, producțiile agricole au scăzut și acum fac eforturi pentru refacerea ecosistemului. Ioan Fetea mai spune că o altă problemă foarte importantă este că aceste pesticide au remanență mare în mediu.

Willy Tartler, apicultor din județul Sibiu, explică faptul că albinele sunt foarte sensibile la substanțele chimice. În fiecare an are pierderi de albine din cauza stropirii pomilor fructiferi. Familiile de albine se împuținează drastic în perioada stropirii pomilor. În ce privește pesticidele cu care se tratează culturile agricole, în special cele de porumb, acestea au un efect și mai puternic asupra populațiilor de albine. Apicultorul cunoaște, din experiența colegilor din partea de sud a țării – Bărăgan, Dobrogea – unde aceste culturi sunt mai extinse, că aceste substanțe chimice, deși sunt folosite pentru tratarea seminței, ajung pe sol pentru că se amestecă în praf, iar când plouă ajung în bălți de unde albinele beau apă.

Deși tratamentele pentru dăunători sunt necesare, cu un efect mai puțin davastator, dar care nu ajung pe piață din cauza intereselor marilor concerne din domeniul chimicalelor, spune apicultorul. Dar, există măsuri care pot fi luate pentru a preveni apariția dăunătorilor și pentru a nu fi nevoie de pesticide. De exemplu rotația culturilor este o practică ce ar elimina dăunătorii din agricultură, dar atât timp cât se practică agricultura intensivă, zone extinse vor fi în continuare contaminate.

Luni, 29 aprilie, statele membre UE vor vota pentru a doua oară asupra propunerii Comisiei de a interzice cele trei pesticide neonicotinoide Majoritatea țărilor membre au susținut interzicerea acestora în cadrul votului anterior, de pe 15 martie, însă nu au reușit să ajungă la majoritatea calificată necesară. Interdicția ar putea intra în vigoare cel mai devreme în iulie 2013, odată ce propunerea a fost acceptată de statele membre UE sau pusă în aplicare de Comisie, care are și puterea de a implementa o interdicție dacă din nou nu se ajunge la o majoritate calificată. Industria pesticidelor lansează o puternică campanie de lobby, pentru a evita interzicerea pesticidelor și pentru a-și proteja profiturile cu prețul albinelor.