Autoritățile joacă alba-neagra cu sănătatea locuitorilor din Sebeș

3

Anul trecut, în toiul protestelor pentru aer curat din Sebeș, generate de intenția companiei Kronospan de a mai deschide o fabrică de formaldehidă în oraș, primăria promitea un amplu studiu asupra sănătății populației din oraș – o premieră națională despre care am mai scris, deoarece ar fi putut fi un precedent important și un exemplu pentru situații similare. Acum, în locul acelui studiu, autoritățile realizează un fel de sondaj de opinie care ar trebui să documenteze percepția subiectivă a locuitorilor asupra poluării și stării de sănătate. Am încercat să vedem cum s-a ajuns la această situație și ce probleme și pericole prezintă ea.

Text și fotografii de Radu Cernuta

La începutul anului trecut, pe 11 ianuarie, începea la Sebeș o serie de proteste săptămânale, organizate de Grupul de Inițiativa Civică și asociația PrimaNatura, ca reacție la decizia companiei austriece Kronospan, ale cărei instalații sunt localizate practic chiar în oraș, de a deschide o nouă fabrică de formaldehidă și de a-și mări capacitatea de producție de plăci pe bază de lemn, utilizând aditivi făcuți din această substanță. Formaldehida este clasificată de Comisia Europeană drept cancerigenă și mutagenă. În acest context, s-a pus în discuție poluarea deja existentă și posibilele ei efecte asupra sănătății, o problemă de mare interes pentru populația orașului, ca dovadă și participarea masivă la protestele care au durat mai multe luni.

Unul din aspectele punctuale reclamate atunci de protestatari a fost lipsa de valabilitate și de relevanță a studiului de impact asupra sănătății depus de companie în documentația necesară autorizării noii instalații de formaldehidă. Acesta fusese realizat de o firmă privată care nu avea acreditare pentru a face astfel de studii în 2007, deci era vechi de 8 ani la momentul respectiv. Contestația a fost admisă și companiei i s-a cerut realizarea unui nou studiu. În paralel, în februarie, după 5 săptămâni de proteste în stradă, primăria orașului promitea realizarea unei cercetări independente asupra sănătății locuitorilor orașului.

20

În anunțul făcut de autorități în presa locală din 9 februarie, acesta era prezentat drept un studiu amplu și cât mai cuprinzător, care urma să ia în considerare „toți factorii care pot să influențeze starea de sănătate, începând de la autostradă, până la poluatorii industriali și ultimul service de la marginea municipiului”. În privința finanțării, se spunea că „suma necesară pentru acest studiu, se regăsește în proiectul de buget al municipiului Sebeș, urmând a fi aprobată”. Pentru realizarea studiului, a fost cooptat Centrul Regional de Sănătate Publică de la Cluj (CRSP Cluj), arondat Institutului Național de Sănătate Publică(INSP), instituție în subordinea Ministerului Sănătății, cu rol în monitorizarea stării de sănătate a populației, inclusiv în relație cu mediul, și prevenirea, supravegherea și controlul bolilor. Datele urmau a fi postate pe site-urile Primăriei Sebeș și ale Direcției de Sănătate Publică Alba.

În 13 februarie 2015, Primăria anunța deja pașii procedurali stabiliți împreună cu CRSP Cluj. Astfel, Primăria ar fi urmat să identifice agenții economici din raza municipiului, a căror activitate are un impact asupra mediului, și să determine care sunt zonele protejate vulnerabile (locuințe, unități de educație și sanitare). Vulnerabilitatea trebuia să fie determinată pe baza analizelor de dispersie din studiile de mediu. Aceasta reprezenta deja o primă o restrângere a obiectivelor inițiale de a lua în calcul și „ultimul service de la marginea municipiului”, deoarece nu mai lua în considerare activitățile pentru care, dintr-un motiv sau altul, n-au fost realizate studii de dispersie și, în plus, pornea cu niște preconcepții, niște ipoteze neverificate, despre zonele vulnerabile.

Următorul pas era programat să fie o analiză a indicatorilor de sănătate din zonele vulnerabile identificate, realizată de DSP Alba și medicii de familie sub coordonarea CRSP Cluj și, în cele din urmă, evaluarea impactului pe starea de sănătate în relație cu fiecare agent economic industrial identificat cu impact asupra mediului. Pentru aceasta, responsabilitatea ar fi revenit CRSP Cluj. Se spunea atunci că un astfel de studiu ar fi fost, practic, o premieră pentru România și că urma un proces de durată, pentru care vor trebui să coopereze autoritățile locale, agenții economici și populația. Primarul spunea că vor fi implicate și ONG-urile interesate.

00

În mare măsură, toate acestea nu s-au mai întâmplat. Care sunt motivele reale pentru asta, nu putem ști. Dar vă putem prezenta cele întâmplate, așa cum le cunoaștem la această oră din documentele pe care le avem, și vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți concluziile.

La data de 10 februarie 2015, imediat după Primăria Sebeș, Kronospan a depus o cerere la CRSP Cluj pentru realizarea studiului de impact asupra sănătății, pentru a-l înlocui pe cel vechi, care nu a fost luat în considerare în procedura de autorizare. Aceasta a fost completată cu noi cereri și depuneri de documentație în 12 februarie și 20 februarie 2015. Așadar, CRSP Cluj a avut în aceeași perioadă, februarie 2015, contacte atât cu Primăria Sebeș, cât și cu compania austriacă, la date apropiate. Pe 6 martie 2015, la discuțiile dintre primarul municipiului Sebeș Adrian Alexandru Dăncilă și reprezentanții CRSP Cluj se vorbea deja de un „Chestionar individual privind percepția riscului pentru mediu și sănătate”. Desigur, între chestionarul asupra percepției, despre care se vorbea acum, și studiul asupra sănătății, care fusese promis inițial, există diferențe mari. Chestionarul lucrează cu impresiile subiective ale celor chestionați, în timp ce studiul se bazează pe date clinice și diagnostice puse de medici de familie sau specialiști.  Conform unei adrese primite de la Primăria din Sebeș la cererea noastră, acest chestionar ar fi fost elaborat în cadrul acelei întâlniri. Tot atunci au fost stabilite și străzile unde urma să fie aplicat.

Renunțarea completă la studiul privind impactul industriei din oraș asupra sănătății avea să vină în iulie anul trecut. Primăria Sebeș a trimis o adresă Ministerului Sănătății, în care aceasta cerea să i se comunice decizia INSP privind studiul de la Sebeș. Aceasta a ajuns la CRSP Cluj, care în aprilie finalizase celălalt studiu, cel de care Kronospan avea nevoie pentru procedura de autorizare, solicitat și plătit de companie. În ciuda faptului că Sebeș este unul din cele mai industrializate orașe din țară, a îngrijorărilor populației și a tuturor protestelor care au avut loc, decizia Centrului Regional de Sănătate Publică Cluj a fost că nu e nevoie de studiul solicitat, anunțat și discutat cu Primăria Sebeș; în schimb se va face totuși chestionarul privind percepția. Această decizie era motivată atât prin existența studiului realizat pentru Kronospan, cât și cu câteva argumente formulate special. În opinia noastră, există probleme cu ambele motivații.

O parte a argumentației CRSP Cluj e bazată pe măsurătorile realizate de singura stație de monitorizare a aerului din oraș. Nu credem că acest lucru este corect deoarece, pe de o parte, aceasta nu oferă o imagine asupra întregului oraș, iar pe de alta, există studii, de exemplu în cazul pulberilor în suspensie, care au arătat că unele substanțe pot fi periculoase chiar și în concentrațiile admise de lege, iar efectele combinațiilor de substanțe sunt încă puțin cunoscute. În plus, corectitudinea măsurătorilor stației de monitorizare a fost de multe ori pusă sub semnul întrebării de populație. În ceea ce privește argumentele medicale, acestea sunt de domeniul scamatoriei, deoarece, dincolo de poleială, nu se referă specific nici la patologia despre care se știe din literatură că ar fi corelată cu substanțele poluante produse de industria din oraș și nici la municipiul Sebeș. Se vorbește despre numărul total al deceselor datorate cancerelor în întreg județul Alba, ceea ce, desigur, ascunde orice posibilă problemă punctuală cauzată de poluare într-un oraș relativ mic, precum Sebeșul. În plus, e adusă în discuție cazuistica spitalului din localitate, ceea ce e irelevant, deoarece e un spital mic și slab utilat, iar lumea merge adesea să se trateze în orașe mari precum Cluj, Sibiu, Timișoara.

Evoluția frecvenței cazurilor de malformații

Evoluția frecvenței cazurilor de malformații

În ceea ce privește studiul de impact asupra sănătății realizat de CRSP Cluj pentru Kronospan, problemele sunt numeroase și ne vom ocupa de ele într-un articol viitor. Amintim aici doar că, potrivit datelor prezentate, există în perioada studiată valori semnificativ crescute ale frecvenței cazurilor de leucemie în Sebeș comparativ cu alte orașe și un trend crescător al frecvenței malformațiilor.  Cu toate acestea, deși expunerea la formaldehidă e corelată cu leucemiile în literatura de specialitate și clasificată de un Regulament al Comisiei Europene drept substanță mutagenă, autorii studiului au concluzionat că nu există probleme în Sebeș. Și chiar mai mult, că nu este necesar ca aceste situații, și eventual altele, să fie studiate în continuare.

Comparația cazurilor de cancer între Sebeș, Blaj ți județul Alba. Cu verde, cazurile de leucemie, foarte numeroase în Sebeș

Comparația cazurilor de cancer între Sebeș, Blaj ți județul Alba. Cu verde, cazurile de leucemie, foarte numeroase în Sebeș

Astfel, s-a ajuns ca, pe 11 ianuarie 2016, la exact un an de la începerea protestelor pentru aer curat din Sebeș, în locul promisului studiu științific asupra sănătății populației din oraș, să înceapă o cercetare asupra percepției subiective a riscului pentru mediu și sănătate prin aplicarea unor chestionare. Iar problemele nu se opresc aici.

Dacă în timpul protestelor, Primăria vorbea despre necesitatea implicării ONG-urilor și a tuturor părților interesate, acum nu o mai face. Ana Hațegan, inițiatoarea mișcării anti-poluare de anul trecut, ne-a spus: „Noi suntem cei care am ridicat această problemă, a poluării, și am făcut, la momentul respectiv, cerere la Primărie să ne spună ce se întâmplă cu acest studiu și să fim implicați, însă nu ne-a spus nimeni nimic. În plus, în afara unui anunț în presa locală că începe consultarea populației, nu s-a făcut nicio informare a cetățenilor cu privire la acest chestionar și lumea nu știe nimic despre el. Noi am cerut oamenilor să-l trateze cât se poate de serios, pentru că e plătit de Primărie – sunt banii noștri și nu putem să ne batem joc de ei”.

Pagină din ceshtionarul aplicat de primăria Sebeș, privind percepția subiectivă a locuitorilor legată de sănătate și mediu

Pagină din ceshtionarul aplicat de primăria Sebeș, privind percepția subiectivă a locuitorilor legată de sănătate și mediu

Potrivit metodologiei elaborate de CRSP Cluj, în aplicarea chestionarelor sunt implicați medicii de familie, neretribuit, strict voluntar și tovărășește. Din informațiile noastre, medicilor li s-a solicitat să distribuie pacienților cu vârste între 20 și 54 de ani formulare pe care aceștia trebuie să le completeze acasă, anonim și să le aducă înapoi. De asemenea, am aflat că astfel de chestionare sunt distribuite de directori profesorilor în unele școli. Faptul că toată această colectare de date se desfășoară în afara oricărui control independent și fără implicarea ONG-urilor, ne face să credem că orice se poate întâmpla cu acele chestionare și nu e deloc sigur că ele vor ajunge toate să fie într-adevăr completate de oameni și că rezultatul nu va fi manipulat. Iar dacă ajung, aceștia se văd confruntați cu termeni precum „deficit staturo-ponderal” sau „nefropatie” și puși în fața unor întregi tabele aglomerate și supraîncărcate cu întrebări-capcană despre situații care nu se regăsesc în oraș, precum „Incineratoare de deșeuri menajere/medicale” și „Tăbăcării”, și pe care trebuie să-și dea seama singuri cum să le completeze.

În plus, chiar dacă această colectare de date se desfășoară perfect, ceea ce e puțin probabil, se pune problema relevanței rezultatelor. În mod cinic, este inclusă în studiu doar populația activă, cu vârste între 20 și 54 de ani. Cei care nu produc nimic, copiii și bătrânii, sunt lăsați pe dinafară, deși ei sunt tocmai grupele cele mai vulnerabile de populație pe care ar trebui să se concentreze cel mai mult orice studiu. Iar dacă referitor la copii există totuși o întrebare în chestionar, situația bătrânilor nu se va regăsi deloc în rezultatele studiului care, astfel, nu descrie situația reală din oraș, ci o imagine mult cosmetizată. De asemenea, ne întrebăm cum vor fi tratate la interpretarea datelor situațiile inexistente despre care vorbeam mai sus (incineratoare de deșeuri menajere/medicale, tăbăcării, etc.). Vor fi ele eliminate în acea etapă, sau vor fi lăsate cum au fost lăsate și în etapa colectării datelor și vor vicia mai departe rezultatele?

Mai degrabă decât un studiu științific care să lămurească măcar parțial o situație de fapt și să poată sta la baza unor decizii informate, pare o acțiune heirupistă rămasă din alte timpuri, care are loc doar pentru a se bifa că a fost făcută, fără niciun respect și grijă reală față de cetățean. Vom continua să urmărim jocul ”de-a studiul de sănătate” pe care îl practică autoritățile la Sebeș, și a cărui miză este, la propriu, vitală.


3 comentarii

  1. Tot timpul cei mai puternici in stat isi bat joc de cetateni pentru “setea lor” de avutie si putere. Este mai mult decat scandalos. Sa le fie rusine pentru ca datorita noua sunt acolo si ar trebui sa ne faca vieile mai curate si linistite, sa nu stam cu gandul ca daca dorim sa ne mutam in alt oras poate e mai poluat decat in cel in care stam. Nu pot sa zic decat Rusine lor.

  2. S.O.S. STOP POLUAREA MEDIULUI, TAIEREA DE PADURI IN MASA, ARUNCATUL REZIDURILOR IN APE, IMPUSCAREA ANIMALELOR.!
    Altceva mai bun de facut nu aveti dl edililor care va credeti nemuriori? Puneti pe roate agricultura, zootehnica, legumicultura,. Tara noastra este bigata dar sfasiata de lupi si nu va vor reusi toate planurile care vreti sa o distrugeti!
    Voi nu aveti rude, copii care inhaleaza otravurile acestea prin poluarea mediului?

  3. Cine nu crede in apocalipsa, este pentru ca nu vrea, nu pentru ca nu va fi…..iata semnele ei ! Natura se va razbuna, si deja a si inceput ! Apocalipsa este opera omului, dar permisa de Dumnezeu, pentru ca o meritam !!

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger