Australia vrea să facă o reprezentare digitală a întregii ţări

0

Agenţia guvernamentală de cercetare CSIRO din Australia a lansat un program de 10 ani, Oznome, prin care îşi propune “o reprezentare digitală a tuturor lucrurilor din trecut, prezent şi viitor” până în 2025, începând cu datele de mediu, scrie Newscientist. Marea provocare din cadrul proiectului, care imită Human Genome Project, va fi corelarea datelor culese de agenţii guvernamentale, cercetători, companii private şi oameni de ştiinţă-cetăţeni pentru a documenta în amănunt cum se interconectează diferite tipuri de sisteme, de la apă, energie şi agricultură, la sănătate şi economie. Dacă se va dovedi de succes, Oznome le va permite, de exemplu, cercetătorilor să monitorizeze cu uşurinţă impactul pe care îl au de-a lungul timpului schimbările climatice sau exploatarea fierului asupra rezervelor de apă şi bunăstării economice ale comunităţilor rurale.

Pe termen lung, datele istorice adunate de Oznome pot fi combinate pentru crearea unor modele mai sofisticate care să prezică ce ar urma să se întâmple în viitor. Pentru a ajunge acolo, cercetătorii vor trebui să facă disponibile şi compatibile o gamă variată de surse de date. “Trebuie să rezolvăm problema găsirii de date şi a accesării lor şi să ne asigurăm că ele sunt utilizabile şi interoperaţionale”, spune David Lemon, liderul unei echipe de cercetare de la CSIRO. Provocările vor fi în mare parte de natură tehnologică şi culturală, implicând realizarea unei platforme care să le permite cercetătorilor să caute şi să găsească date în formate consistente şi clare şi convingerea oamenilor de ştiinţă şi a altor deţinători de date să-şi împărtăşească informaţiile. “Multe organizaţii care deţin date cred că împărtăşirea lor reprezintă un cost cu puţine beneficii”, spune Lemon. “A le convinge să investească într-un sistem sistem de sharing pentru a face economii pe termen lung e mai complicat decât sună. Totodată, unele organizaţii câştigă din vânzarea datelor, ceea ce aduce un plus de birocraţie”.

CSIRO a început iniţiativa cu “Oznome Water”, o subsecţiune a proiectului. “Ştim din proiectele trecute care au analizat gestionarea pământului, disponibilitatea apei, calitatea apei de suprafaţă şi a celei subterane că cheia o reprezintă o abordare interdisciplinară”, spune Jonathan Yu, liderul proiectului de cercetare. “Dar infrastructura de date nu există”. Yu şi Lemon au avut ca sursă de inspiraţie iniţiativa “Sense-T” din Tasmania, începută acum cinci ani, prin care sunt construite o reţea de senzori şi o bancă de date pentru realizarea unei reprezentări digitale a insulei. Cercetătorii au plasat senzori în mai multe locuri din Tasmania pentru a monitoriza în timp real condiţiile climatice, nivelurile de dioxid de carbon, sănătatea animalelor şi a peştilor din pescării, rezervele de apă şi consumul de energie. Informaţiile adunate sunt folosite pentru a ajuta industriile, comunităţile şi cercetătorii să ia decizii mai bune. De exemplu, senzorii care detectează nivelul de umiditate de pe insulă se conectează la o aplicaţie şi le comuniă fermierilor strategii de irigare pe timp de secetă.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger