Au dat orașul pe viața la țară și acum primesc oaspeți care vor să trăiască în ritmul naturii din Podișul Hârtibaciului

0

”Da, Emil Cioran a fost văr cu tata”, îmi spune Emil Cioran, cel care are împreună cu soția sa, Mioara, o casă de oaspeți în localitatea Nucet din județul Sibiu. La o masă de lemn, în casa din mijlocul naturii, am aflat cum au plecat de la oraș, au lăsat afacerile și betoanele și au adoptat un stil de viață eco.

Cei doi și fiica lor, Patricia, locuiau în Sibiu, unde aveau o afacere de magazine non-stop. Fugeau de dimineața până seara și nici nu aveau timp să se gândească dacă ce fac e bine sau dacă sunt fericiți. Mai foloseau câte un weekend ca să evadeze și atunci mergeau la casa lor de vacanță, aflată nu departe de Sibiu. Atunci când au cumpărat-o, era oaza lor de liniște, însă treptat zona s-a umplut de case și căsuțe de vacanță și liniștea a fost înlocuită cu muzică și grătare.

”Orăşeni, fast-food-uri, nu prea aveam nicio treabă la țară. Doar că la oraș nu aveam linişte”, spune Mioara.

Ea a fost cea care a citit în 2001 un articol ”uite atât” – îmi arată mărimea în spațiul pe care îl cuprinde între două degete – în Tribuna despre Valea Hârtibaciului, despre Nucet și a simțit că trebuie să cunoască locul. ”Am venit în satul ăsta părăsit cum îl vezi”, spune ea.

Un singur om, o singură casă

Își amintește că au întâlnit un singur om pe uliță și după ce i-au zis bună ziua l-au întrebat dacă e vreo casă de vânzare în sat. Omul le-a spus că da, era o casă de vânzare. S-au dus să o vadă și au găsit poarta deschisă. “Când am văzut curtea, eu am spus că am mai trăit aici. Sigur”, spune Mioara cu emoție.

Părea că au pășit pe o tablă de joc și înaintează pătrățel cu pătrățel, fără să stea prea mult pe gânduri. Au luat numărul de telefon afișat acolo și au încercat să o sune pe proprietară. Nu aveau semnal. Au urcat pe un deal. Acolo i-au spus că le place casa și că vor să fie a lor. Apoi, au mai venit de vreo două ori să vadă locul – “chiar vrem să cumpărăm?”.

Răspunsul a fost da. Au mers la Bucureşti, unde locuia proprietara, s-au văzut într-un parc și i-au dat avansul. Era august. În noiembrie, casa era deja pe numele lor şi au început să o amenajeze.

În puțin timp părea că sunt acolo de-o viață: aveau casă, teren, vaci. Fiica lor, Patricia. s-a împrietenit cu animalele și spunea că atunci când va crește, se va face medic veterinar. Raţa Francesca era preferata ei. Au început să îi placă și puii de găină, le făcea unghiile cu ojă ca să nu-i încurce. ”Care erau mai amărâţi erau ai ei, le făcea unghiile care să îi ştie după nume şi să nu cumva să moară şi să o păcălim cu alţii”.

Într-o zi, vecinii lor au scos remorca, să meargă să adune fânul. Fetița a venit speriată în casă,  când a văzut oamenii cu furci şi greble a crezut că e răscoală. ”Nu era copil de asfalt, de bloc, de betoane, avea bunici la ţară”.

Patricia era în clasele primare și a învățat în grădină, pe straturi, care e morcovul, pătrunjelul, ţelina.

Aventura la ţară. Agricultura eco

Până în 2006 vânduseră tot ce aveau în oraş şi își construiseră viața și casa de oaspeți din Nucet. ”Pentru noi ca familie a fost foarte fain că fiecare, mai ales Pati, ne-am descoperit chestii pe care la oraş nu le-am fi avut. Am pus osul, la pictat, la şlefuit, lapte, vaci, la tot ce a fost nevoie.”

În 2007, Sibiul a fost capitală culturală şi așa au avut noroc de clienţi de la inaugurare.

Soții Cioran au amenajat două sere încălzite, apoi au mers la Bucureşti, ”să vadă cu ce se mănâncă agricultura eco”. Acolo l-au cunoscut pe Willy Schuster de la Moșna. S-au bucurat când au văzut că şi el e de lângă Sibiu. Le-a plăcut ce le-a povestit ”ţăranul eco”, iar când au mers, într-o duminică la el acasă şi au gustat brânză şi iaurt adevărat au ştiut că asta trebuie să facă. “Atunci s-a produs  declick-ul şi ni s-a schimbat cu 180 de grade tot ce făceam. Cu părinţi supăraţi că cine naiba se mai apucă de agricultură ecologică când e plin de mâncare peste tot”, își amintește Mioara Cioran.

La început au avut şi angajaţi, dar de vreo cinci ani se descurcă doar ei doi. E fiecare cu segmentul lui – el se ocupă de băuturi şi tot ce ţine de carne (fripturi, ceaun etc.), ea se ocupă de ciorbe, aperitive, desert, salate. Cea mai mare provocare de până acum a fost când au avut o  nuntă de 200 de persoane. Au făcut față cu b(r)io.

Au clienți de peste tot din lume. Le oferă casă și masă într-o atmosferă de familie. Cu străinii se înțeleg prin puține cuvinte. ”Cred că funcţionează schimbul energetic”, râde Mioara Cioran. “Dacă eşti amabil cu oamenii, nu ai niciun fel de problemă.” Ea înţelege engleză şi germană şi răspunde în propoziţii scurte și zâmbete largi.

La reţete, de multe ori inventează pentru că în sat nu e niciun magazin, aşa că nu poate urma o listă de ingrediente. Reţeta se coace cu ce e în casă. ”Mâncăm şi gătim în funcţie de anotimp”.

Spun că nu vor să producă la scară mai mare. Satisfacţia vine din faptul că atât cât produc, e curat, bun şi se mai bucură şi alţii de ceea ce fac ei. ”Să trăieşti în ritm cu natura. Să îţi placă. Nouă ne tihneşte viaţa asta aici, dar au fost şi oameni cărora le-a fost frică, era prea linişte.”

Bonus: reţetă de pe Valea Hârtibaciului

Hanclich – un aluat de cozonac foarte subţire şi deasupra o cremă din gălenuş de ou, bătut cu unt fierbinte, zahăr şi vanilie, care se pune la cuptor. 

 Fotografii de Mădălin Nicolaescu

Mai multe informații de călătorie despre destinația Colinele Transilvaniei găsiți aici și aici.
Informații despre alte destinații pentru ecoturism din România găsiți aici.


Descoperă Eco-Romania este o inițiativă a Asociației de Ecoturism din România de dezvoltare și promovare a ecoturismului.
Fundația Friends For Friends și Think Outside the Box în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România prezintă proiectul editorial #descoperaecoRomania, din cadrul programului Policlinica de Marketing si Comunicare pentru ONG-uri (un proiect marca FFFF finanțat de Romanian American Foundation).
Identitate vizuală de Tudor Prodan.

Leave A Reply