Cea de-a opta zi internațională a spălatului pe mâini, care se sărbătorește în fiecare an, pe 15 octombrie, din 2008 încoace, vine la mai puțin de o lună după ce Națiunile Unite au adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivel global, printre care au inclus pentru prima oară și igiena, scrie Unicef. Una dintre prioritățile în acest sens este obținerea „accesului adecvat și echitabil la sanitație și igienă până în 2030”, pentru a împiedica moartea copiilor din cauza unor boli ușor de prevenit precum diareea, în special în anumite regiuni ale Africii.
„Alături de apa potabilă și accesul la toalete, igiena – mai ales spălatul pe mâini cu săpun – reprezintă al treilea picior al scaunului pe care se srpijină obiectivul privina apa și sanitația”, spune Sanjay Wijesekera, coordonatorul global al programelor privind apa, sanitația și igiena derualte de Unicef. „De la naștere – când mâinile nespălate ale personalului de asistență pot transmite agenți patogeni periculoși -, la pruncie, școală și după, spălatul pe mâini este vital pentru sănătatea unui copil. Este una dintre cele mai ieftine, simple și eficiente intervenții sanitare pe care o avem la dispoziție”.
În Africa sub-sahariană, regiunea cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă la nivel global, spălatul pe mâini este foarte rar întâlnit. Cel mai recent raport lansat de Unicef în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că în 38 de țări din această regiune, procentul oamenilor care se spală pe mâini este, în cel mai bun caz, de 50%. Chiar și unitățile medicale duc lipsă de locuri destinate acestei practici, iar în jur de 42% din cele aflate în regiunea africană acoperită de OMS nu au acces la surse de apă pe o distanță de 500 de metri. Între timp, potrivit ultimelor estimări ale ONU, peste 800 din cele 1.400 de decese infantile înregistrate zilnic sunt cauzate de diaree, ca urmare a lipsei accesului la apă, sanitație și igienă. Copiii aflați în prima lună de viață sunt cel mai vulnerabili în fața bolilor transmise de mâini nespălate.
Cu ocazia zilei internaționale a spălatului pe mâini, mai multe țări au pregătit evenimente în masă pentru a promova această metodă simplă de intervenție. De exemplu, Republica Democractă Congo organizează în școli un concurs național de desen având ca temă spălatul pe mâini, urmând să acopere 300.000 de elevi din 1.500 de școli; mesajele acestei campanii ar urma să ajungă la 3.000.000 de oameni din 5.500 de sate. Haiti va găzdui un meciu de fotbal între „Mâinile curate” și „Mâinile murdare”, precum și o paradă, un concurs de desen sau demonstrații ale spălatului pe mâini în spații publice. În Kiribati, o țară insulară din Oceania, toate școlile vor lua parte la o spălare de mâini în grup, iar elevii vor face postere și bannere și vor promova practica sănătoasă prin marșuri, cântece, dansuri, teatru, discursuri, poezii și alte forme de artă.
Pe BT.com găsim și un tabel cu 15 lucruri de știut pentru promovarea spălatului pe mâini:
Aflăm, așadar, că 80% dintre boli sunt transmise prin atingere și că mâinile pot găzdui cel puțin 3.000 de tipuri diferite de bacterii, care se depun în două straturi: „flora pasageră”, care poate fi ușor eliminat prin spălarea și uscarea eficientă a mâinilor, și unul mai adânc, „flora rezidentă”, care opune mai multă rezistență la uscarea mâinilor.
Așadar, nu e suficientă doar spălarea mâinilor, ci și uscarea lor adecvată – mâinile umede pot răspândi de 1.000 de ori mai multe bacterii decât cele uscate (85% dintre microorganisme sunt transmise de mâini umede).
Unghiile sunt cel mai greu de curățat de microorganisme, așa că merită o atenție specială. Bacteriile pot trăi pe mâini chiar și trei ore, o singură bacterie putându-se înmulți până la peste 4 milioane de microorganisme în decurs de opt ore.
Smartphone-urile pot lăsa 30.000 de bacterii pe un tampon de vată. Un birou poate găzdui de 400 de ori mai multe bacterii decât un colac de WC, iar pe o bancnotă se pot imprima 26.000 de bacterii.