Are Bucurestiul nevoie de un branding de oras?

28

agerpres_2782460

Branding-ul de oras este la fel de important ca si branding-ul de tara, in conditiile in care multe orase ale lumii genereaza PIB-uri si fluxuri de vizitatori comparabile cu tari de dimensiuni medii. Ce inseamna, totusi, brandul de oras si in ce masura este Bucurestiul pregatit pentru o asemenea etapa in evolutia imaginii lui?

de Ioan-Andrei Egli

Brandul de oras a aparut cu mult inainte de inventarea notiunii in sine. Roma este un brand bine definit inca din Antichitate, cand latinii o alintau ‚Caput Mundi’ si mai apoi Cetatea Eterna. Mai recent, cand spui Paris, spui arta cat cuprinde, gastronomie si moda rafinate, arhitectura de clasa mondiala, romantism, hoteluri celebre sau francezi care raspund monosilabic solicitarilor turistului ratacit. Cand spui Londra, te gandesti automat la muzee fabuloase, palate regale, cartiere de vile aristocrate cu Jaguar si Bentley la scara, la fish & chips sau la incredibil de creativa scena muzicala britanica.

Pe de alta parte, cand spui Kabul, gandul zboara aproape instantaneu la razboaie nesfarsite, haos politic si subdezvoltare. Brandul de oras este, in esenta lui, nemilos de onest, si asta ca urmare a faptului ca se creaza in jurul acelui proverbial sambure de adevar. Ceea ce se tese in jurul samburelui cu pricina tine de cat de iscusita e strategia de PR a orasului, de gradul de expunere mediatica de care are parte, de eforturile concrete ale administratiei locale si nu in ultimul rand de relatarile word of mouth ale celor care viziteaza.Adevaratul branding intra in scena atunci cand brandul de oras existent este incoerent, are conotatii negative, nu are destula personalitate sau nu beneficiaza de o expunere mediatica pe masura. Un branding urban de succes e musai sa fie insotit – de preferinta chiar precedat – de actiuni concrete la nivelul administratiei, de o viziune pe termen mediu si lung, de o strategie de dezvoltare a infrastructurii culturale, turistice si de transport, de o strategie de dezvoltare durabila si, in general, de vointa politica.

Principalul rol al actiunii de branding urban este de a identifica punctele forte si punctele slabe din imaginea pe care orasul o proiecteaza in lume, de a face o lista scurta cu cele pe care se va insista in construirea strategiei de comunicare si de a propune strategia insasi. Exact ca in cazul unui produs.

Un caz spectaculos de repozitionare de brand urban este cel al Barcelonei, care a propulsat metropola catalana dintr-o relativa uitare direct in manualele de management urban, acolo unde ele exista. Oras aflat intr-o lunga letargie, in mare masura cauzata de izolarea economica si politica a Spaniei din timpul dictaturii lui Franco, Barcelona se trezeste la viata in anii ’80, cand castiga cursa pentru gazduirea Olimpiadei din 1992 in urma unei campanii eficiente si a unui plan de actiune concret.

Olimpiada aduce un nesperat capital de imagine orasului, care stie sa profite de pe urma buzz-ului si porneste o campanie de imagine fara precedent. Urmeaza un avant constructiv de proportii, infrastructura de transport este completata, arhitecti celebri sunt invitati sa participe in proiecte locale, iar patrimoniul istoric arhitectural este protejat si promovat. Rezultatul: in intervalul a numai doua decenii, orasul a devenit cel mai important centru financiar al spatiului mediteranran si o destinatie turistica de top.

Orase globale alfa precum New York sau Paris sunt branduri adanc inradacinate in mentalul colectiv, care nu au nevoie de prezentari elaborate. Parisul nu se oboseste sa ascunda ghetourile rau famate, pline de imigranti magrebieni, la fel cum existenta Harlemului sau a Bronxului nu a afectat in vreun fel atractia fabuloasa pe care New York-ul o exercita de un secol incoace asupra intregii lumi.

Insa atunci cand nu vrei (sau nu poti) sa ascunzi sub pres anumite lucruri legate de urbe, branding-ul trebuie sa stie sa jongleze cu realitatea. Un exemplu bun este Berlinul, a carui administratie incearca sa elaboreze o strategie de imagine care sa tina cont de istoria complexa si traumatica a orasului din secolul XX, ale carei puncte culminante sunt ororile dictaturii naziste si rana adanca produsa de Zidul Berlinului.

Un alt exemplu interesant vine din anii ’90, cand orasul Praga se lua peste picior, cu umor tipic cehesc, editand carti postale cu fotografii de tomberoane pline, facute pe strazile unui oras eminamente turistic. De aici si pana la calusarii tocmiti de ministerul roman al turismului pe la targuri internationale pentru a promova turismul intr-o tara care geme de potential sunt ani lumina. A te prezenta asa cum esti, si mai ales, asa cum ai putea fi tine de onestitate, o calitate din ce in ce mai cautata in economia creativa a ultimelor doua decenii, unde forumurile si blogurile sunt neiertatoare in evaluarea oricarui business sau produs.

O cautare cu destinatia turistica Bucuresti pe orice site respectabil de calatorii scoate la iveala review-uri contradictorii: majoritatea dintre ele lauda oamenii, ospitalitatea, viata de noapte, frumusetea femeilor si dimensiunile halucinante ale Casei Poporului. Restul se plang de murdarie, maidanezi, cersetori, trafic haotic, tepe trase de taximetristi, servicii sub orice critica si diverse tentative de frauda din partea bastinasilor.

Majoritatea review-urilor negative cad totusi de acord ca mancarea locala este cel putin interesanta. Avem deja un brand de oras. Avem, cu siguranta, nevoie si de un branding de oras. Adica de o actiune coerenta, concertata, de a ne vinde in afara in acord cu ceea ce putem oferi cu adevarat unui turist, nu-i asa, cu pretentii.

Forjele de imagine pe fundal de muzica populara de la targurile de turism sunt ineficiente si nu fac decat sa perpetueze pastisa idilizanta a unor manifestari de tip Tezaur folcloric. La fel cum limba de lemn si practicile anacronice ale primariilor de sector, ale serviciilor publice si ale circuitului muzeal ale urbei lui Bucur nu ajuta nici ele prea mult. Bucurestii au nevoie de o strategie de branding onesta, care sa scuture de praf calitatile certe ale orasului si sa accepte senin defectele lui, cele multe care exista.

Avem trafic haotic? Facem un spot in care tratam cu umor si ingaduinta rush hour-ul bucurestean. Avem servicii proaste? Mai facem un spot haios in care ne prezentam asa cum suntem, adica plini de potential, dar de cele mai multe ori nemotivati. Avem femei frumoase? Punem mana pe o camera si e de-ajuns sa batem in sus si-n jos pret de zece minute singura artera pavata din centrul istoric, Smardan, si facem un blog de tip guerilla merketing cu frumusetile din Bucuresti.

Avem unul din cele mai importante festivaluri pop din regiune si unul din cele mai prestigioase festivaluri de muzica simfonica din Europa? Le promovam fara teama. Asa ar putea incepe repozitionarea Bucurestiului ca destinatie de nisa. Pentru ca suntem o destinatie de nisa. Cartea The Long Tail a lui Chris Anderson formuleaza o teorie deja demonstrata: diversificarea ofertelor de nisa ale unui business nu inseamna scaderea profitului, ci taman contrariul. Economia creativa inseamna economia niselor.

Problema ramane totusi una de fond: branding-ul trebuie dublat de actiuni concrete la nivel de primarii, ministere, autoritati. Lectia neinvatata a infrastructurii ne impiedica sa trecem clasa. La fel si neasumarea istoriei recente, o alta problema la nivelul intregii societati romanesti, de altfel.

Ignorarea candida si complice a unor drame precum demolarea cartierului Uranus, de exemplu, si lipsa oricarei initiative de a marca memoria traumatica a zonei in cauza nu fac decat sa amane la nesfarsit impacarea cu istoria recenta, cu noi insine si cu propria noastra imagine despre noi insine. Adica impacarea cu propria noastra identitate.

Capitol la care un anume oras numit Berlin exceleaza.

Tags:



28 de comentarii

  1. Bucurestiul are nevoie de o bomba puternica, atunci cand toti locuitorii sunt plecati din oras, sa nu cream victime 🙂 Apoi e nevoie de un oras facut cu cap, de la 0. Apoi putem incepe sa vorbim despre branding 😉

    • :)…metaforic vorbind ai dreptate…pana a ne gandi la orice altceva bucurestiul are nevoie de : curatenie, locuri de parcare, strazi, educatie, parcuri, transport in comun, samd…dupa aceea mai vedem ce mai este nevoie

  2. AVETI GRIJA CUM LE MAI DATI IDEIA
    Pentru ca ca la Ministerul Turismului banii sunt irositi fara nici o jena. Dupa acea campanie de bascalie the land of choice in care o lumea intreaga a ras de Romania ,deoarece in loc sa faca ceva in vederea schimbarii acestei perceptii de tara de hoti si criminali ,au procedat exact invers de indata ce au comis-o ,intrucit s-a vazut ca acea campanie cu logoul ei cu tot era inspirata ca sa nu spunem altfel din ce facuse Croatia. In astfel de situatie nu trebuie tras la raspundere cei care au conceput un astfel de plan,ci altii care l-au semnat si banii cheltuiti aiura ?chiar intr-o tara a UE furtul intelectual ,neglijenta in serviciul ,cheltuirea ineficienta a banilor publici ,nu se mai pedepseste ? Nu este nimic atit timp cat sunt bani publici punem o placuta aici au fost irositi bani dvs si mergem mai departe Fiindca nimeni nu i-au deranjat au avut liniste sa faca licitatie pentru a alege o companie care sa le faca niste interviuri prin Europa ca sa afla cum gandesc europenii despre Romania dupa ce vad la tv jafuri si crime comise de ei si fiindca orice prostie se plateste prestatorul se va alege cu o suma frumusica de aproape un million de euro .

  3. va reamintesc ca dupa o campanie esuata in care Ministerul Turismului a irosit niste bani care il ajutat sa iesa in evidenta doar ca subiect de bascalie acum este gata sa arunca pe fereastra inca 70 de milioane de euro
    DE CE ACEST BANI VOR FI IROSITI ?
    Puneti-va in locul unui turist stain care urmareste la stiri un caz in care o batrana a fost violata, jefuita si omorata de un roman ,iar imediat in pauza publicitare intr-o reclama care spune fascinanta Romania ,locuri de vis ,oameni primitori va asteptam s-o descoperim impreuna ,la ce va ganditi
    1) ca este un spot ironic
    2) ca hotii au asa de multi bani incit isi permit sa difuzeze asemenea spot ca sa poata sa cheme grupuri de turisti la ei in tara si sa-i omoare pe acolo

    Din aceste motive chiar daca vi se ofera o astfel de vacanta gratuita nu riscati sa mergeti intr-o asemenea tara

    DE AICI REZULTA O CONCLUZIE CLARA

    1) degeaba se fac astfel de cercetari ca sa gaseasca logo-ul si apoi sa faca spoturi ce vor fi difuzate, deoarece nu va aduce la nici un rezultat intrucit ,nici un mesaj de pe lumea aceasta indiferent de ce suport sau in ce fel este ilustrat nu va avea puterea de a invinge o perceptie negativa pe care oamenii o au deja despre Romania in momentul de fata .si care il fac sa se teme pentru viata lui daca ar veni in Romania Din aceste motive modul de lucru este cu totul altul

    • In articol chiar se specifica ca trebuie sa ne cream un brand interesant, dar obiectiv, prin prisma realitatilor deja existente. Oricum intr-o prima faza trebuie creat cadrul, care poate dura foarte mult in cazul unui oras, trebuie facute investii in infrastructura, etc. si abia pe urma creat brandul de oras. Parerea mea. Oricum nici Barcelona nu a creat un brand al orasului peste noapte. Cineva si-a dat interesul, si au realizat ca ar fi benefic sa aiba acel brand de oras.

  4. intr-un alt material spuneam ca Romania a avut pierdere incomensurabila atunci cand a stiut ca din 2007 devenea gazda capitalei Cultural Europene ,si atunci trebuia sa faca in asa fel incit acei peste un milion si ceva de turisti care erau prevazuti sa viziteze Sibiul sa fiu atrasi pe baza unor oferte turistice care sa cuprinde turismul cultural de la Sibiul medieval de la Medias ,Sighisoara ,Bran ,Sebes, ,pana la turismul montan si de convietuire care trebuie facut in statiuni ca Predeal, Sinaia ,Brasov si Poiana in asa fel incit atunci cand cei peste un milion de turisti participau la tot ce urma sa se intample sa doreasca sa revina in Romania Fiindca nu s-au facut ce ar fi trebuit in acea perioada 2004 -2007 nu numai ca nu s-au intors nici un din cei care au vizitat capitata culturala ,iar acum dupa ce s-au platit milioane bune pentru un studiu o sa rezulte de acolo ca Romania va trebuie sa promoveze cu inca vro 70 milioane de euro ,orase vechi precum Sibiu ,Medias ,Sighisoara ,Bran,Fagaras,Sebes, Brasov

  5. ATENTIE CUM VINE ACEA PROCEDURA DE A ARUNCA PE FEREASTRA BANI IN VEDEREA PROMOVARII TURISMULUI
    1) s-au facut 60 de interviuri in diverse tari ca sa afle ce parere au cei din exterior despre Romania ca destinatie turistica .In primul rand cei din exterior nu stiu despre adevarata Romanie, deoarece cei pe care le-au vazut din 90 si pana acum care intr-o prima faza cerseau pe strada ,iar acum jefuiesc si ucid ,nu reprezinta pe adevarati romani. Din aceste motive este inutil sa se faca unor astfel de interviuri si chiar daca ar fi sa tinem cont de ele nu ar fi relevant intrucit atunci cand intrebi pe cineva educat parerea lui despre Romania ca destinatia turistica din politete va raspunde intr-un fel daca te intelnesti cu altul mai emotional va raspunde altfel .
    2) In al doilea rand parerile pe care au turistii straini despre Romania in momentul de fata este una care nu conteaza atit timp cit se bazeaza pe o perceptie negativa despre Romania si poporul sau si tocmai de aceea o astfel de campanie nu trebuie facut niciodata separata de cea de Branding de tara
    3) .In al treilea rand o astfel de campanie se face pe termen lung si nu conteaza ceea ce cred turistii straini acum despre Romania de azi si ceea ce trebuie sa le facem sa creada despre Romania de maine. Din aceste motive este un studiu inutil care se face despre o perceptie falsa a Romaniei si care nu va face decit sa consolideze o astfel de perceptie negativa si mai mult. Din aceste considerente astfel de studiu trebuie oprit o astfel de campanie anulata si daca aceleasi companii doreste sa faca un concept despre o Romanie adevarata in care sa fie prezentata ca o natiune simpatica inteligenta ,atunci va fi lasata sa faca treaba altfel nu.

  6. 4) O adevarata companie de branding ar trebuie sa vina si sa spuna nu conteaza ce cred acum cei din exterior despre Romania ,pentru ca putem sa le facem sa aiba cu to alta parceptie cea pe care considerati ca va reprezinta cel mai bine si nu pe cea care le au facut de alung timp Nu conteaza ce cred ei Asa cum au ajuns sa creada ca Romania este o tara de hoti si criminal asa vor admite ca este o natiune simpatica si inteleginta unde merita sa petrec vacanta si sa conviertuieste cu ei Decit sa cred un milion de turisti in aceea mitologia in care Romani ucideau cu singe rece si se retrageau in castele fortificate pentru a savura prada mai bine vine doar 500 000 care va crede ca intradevar Romania este o tara simpatica si inteleginte si va veni sa cheltuiasca mai multi bani decit cei 1 milion care vor dori doar sa vada acele castele ,si atunci 23 de milioane de Romani vor fi mandri ca sunt vazuti nu ca urmasi a unor vampiri si care azi continua sa ucide ca sa jefuiasca ,si ca o tara latina in contest european

  7. IN ACELASI STUDI PE CARE SE FAC IN VEDERE PROMOVARE TURISMUL
    Se cauta avantaje competitive a Romania
    Dupa ce firma respectiva a aruncat cu banii in stanga si in dreapta a aflat ca avantaje competitive este ceea ce se leaga de acea mitologia in care vampir ucideau cu singe rece victima si dupa se retrageau in castele fortificate pentru a savura prada Probabil din acest motive ei se pregatesc sa livrez ca o concluzia necesitate de a promova acele orase vechi unde si azi traiesc urmasi a lui Dracula
    COMPLET GRESIT
    Avantaj competitiv a Romaniei nu il poti afla niciodata daca nu ai trait in Romania si nu ai convietuit cu romani. Numai atunci poti afla ca este un popor deschis, comunicativ ,si gata orcand pentru distractie. Din aceste motive indiferent de ce studii se fac si care vor aduce acele concluzii ca trebuie promovat mitologia de vampir castele si orase vechi unde traiau urmasii a lui Dracula ,noi vom face apel la societatea civila ,elita romaneasca ,Diaspora ,politicieni de buna credinta ,sa promovam Romania ca find o natiune simpatica cu oameni deschisi ,inteligenti si care sunt gata de distratie si sa facem apel la agentii economici sa aratam acest lucruri nu pe baze unor spoturi ci prin intermediul unei promovari ce se poate face pe baza unor produse turistice ce pot fi prezentate in minatura si care ofera posibilitati ca turisti sa guste unor astfel de sercicile de wekend Dupa aceea vom cere sa facem comparatie in rezultate obtinute cu campanie facut cu 70 de milioane si ceea ce vom face cu maruntis atunci se va putea vedea
    1) cit au cheltuit o mie de turisti care au vizitate castele si cei care au consumat turismul de wekend si de convietuire
    2) citi dintre cei care au vizitat castele s-au mai intors in Romania ca sa le mai vada si pentru a doue ore
    3) citi dintre cei care au gustat produsul de wekend si de convietuire au venit o data si apoi s-au intrors si cu alti prieteni
    4) citi dintre cei care au venit pentru a vedea locul unde vampiri savurau singe victimelor ,s-au intors ulterior si au adus in Romania si alti prieteni
    5) ce fel de turisti ar prefera agenti economici din zona ,cei care vin cu rucsaci in spate si cu hartile in meine gata sa viziteze si sa fotografieze unor ruine si apoi cumpar o vedere si pleca sa cheltuiasca bani in alta destinatie turistice sau cei care vin in wekend gata sa chetuiasca bani adevarati in Romania
    6) ce le convine mai mult Romanilor sa fiu priviti in exterior ca urmasi a unor vampiri sau sa fiu vazuti ca o tara latina simpatica inteleginte cu un popor deschis comunicativ si gata de distractie Eu as propune doamna ministru ca dupa ce companie isi termina studiul si vine la caseria ministerului sa ridice bani sa le cereti ca un bonus sa faca un studiul in care sa intrebe pe romani cum vor sa fiu vazuti in exterior ca urmasi unor vampir care ucideau victima cu singe rece si le ascundeau in castele fortificate pentru a savura in liniste prada ,sau ca un popor latin ,simpatic, inteligent ,deschis comunicativ si gata orciand de distractie. Va garantez ca dupa ce voi vedea rezultatul unui astfel de studiul nu voi mai spune niciodata despre bani care se irosesc aiurea in cadrul acestui Minister.

  8. In mod cert are nevoie de un brand. Dar ce te faci cand el e creionat dupa niste valori pozitive extrem de greu de depistat odata ajuns la fata locului?

    Brand-ul e finalitatea unui proces. Care proces trebuie sa insemne schimbarea orasului. Dar pentru ca asta trebuie s-o faca oamenii… de altceva au ei nevoie, de nu de brand.

    Ci de exersarea mai ferma a autoritatii statului. De ordine si disciplina, care deocamdata sunt doar regionalisme in limba romana. Mult succes!

  9. Vorbiti ca sa nu taceti… branding-ul = alta chestie ieftina de PR, mintiti poporul cu televizorul, ma rog cu mijloacele de comunicare actuale. Pana nu intelegem ca branding-ul se castiga in zeci de ani prin actiuni concrete (infrastructura, educatie, cultura, s.a.) nu facem decat sa dam de gura luand cu copy paste din manualele de afara. Treceti la treaba, lasati aerele de consultanti in branding…

    Barcelona are un trecut istoric, cultural si economic fabulos. Daca autorul articolului nu stie asta, sa mai citeasca. Iar JO le-a castigat datorita lui Samaranch care a facut una din cele a absolvit una din cele mai tari scoli de afaceri din lume ce isi are sediul acolo (IESE).

    Ar mai fi multe de spus, dar simt ca pierd timpul….
    Spor la taiat franza la caini!

  10. Pingback: Din zbor « simply bucharest: the hungry mole

  11. Pingback: Din zbor « simply bucharest: the hungry mole

  12. Asa zisul “branding” nu e altceva decat o inventie de marketing ca sa mai scoata un ban de la fraieri. Cea mai buna traducere in romana ar fi probabil “renume”. Iar dupa cum se stie renumele ti-l faci singur, prin ceea ce esti, nu prin lucruri de fatada. Orice “brandig” construit artifical de “specialistii” PR e sortit esecului fiind lipsit de substanta (fabulospirit?).
    Renumele ar trebui sa ni-l castigam noi, dar prin ce? Prin mizerie? Prin aglomeratia sufocanta? Prin arhitectura haotica si lipsa de simt estetic? Prin faptul ca nu suntem capabili sa pastram nici macar putinul care ne-a mai ramas din farmecul de altadata al orasului? Avem nevoie de mult mai mult decat cartoane colorate facute de marii “specialisti” in marketing. Avem nevoie de personalitate, de inteligenta si mai ales multa munca (nimic din ceea ce ne caracterizeaza). Si ma tem ca mai avem nevoie si de foarte, foarte mult timp…

  13. Pentru domnul Ioan-Andrei Egli: articolul e plin de englezisme; vorbiti de limba de lemn a politicienilor, dar dvs. folositi noua limba de lemn – cea a tinerilor care nu-si mai iau cuvintele din carti, ci din filmele americane. In plus, articolul e plin de fraze-cliseu, de umplutura. M-au exasperat. Incercati sa scrieti altfel.

  14. Un brand adevarat intradevar!!!

    Dar cum o fi ala?

    Vor fi repropuse turistic marile ghetouri?!!! Pt sadomasochistii turismului sau pt anarhisti…caci pt alticena nu stiu.
    Orasul vechi se demoleaza sau arde seara de seara.
    Se nasc cuburi paralelipipezi de sticla si otel pe post de Clas A office Building tocmai printre cladirile istorice fara nici cel mai mic spatiu utilital in jur…asa ca a devenit Bucale o mare de masini parcate care pe unde…caci nu se mai poate merge la plimbare nici macar pe Lascar Catargiu Bulevard de Promenada…noroc cu ambasada Iranului caci acolo mai e ceva loc.

    Dar asa a fost Bucale pana la importul regal al lui Carol cand ingrozit de ceea ce vazuse s-a apucat sa sistematizeze.

    Nenorocirea e urmatoarea… in afara de Bucuresti ce anume propuneti cu restul teleormaniei caci cam toate isirile din Buc pe un arc de aproape 300 grade se afla iesiri spre lumea a 7-a vezi Ciorogarla,

  15. da, are. si de reclama: “lume, lume, haideti sa vedeti cea mai murdara capitala a europei, locuita de cei mai lenesi si needucati europeni. repede pina nu se schimba!, “

    • Mai usor cu “lenea” mai cocosel, vinerea la ora 15:00 daca sun prin provincie nu mai raspunde nici dracu la telefoane, sunt toti plecati probabil acasa sa bea o tuica pe prispa…

  16. un alt cetatean on

    opinie:

    ce nu inteleg (referitor la unele dintre raspunsurile la acest articol) este de ce trebuie vesnic sa criticam articole/ opinii?
    da, de acord ca inainte de a vorbi de un brand de oras trebuie ca orasul sa inceapa sa se schimbe in bine (evident, ma refer la locuitorii orasului, ca orasul nu se schimba de unul singur), dar de ce trebuie ca la fiecare discutie sa avem replici de genul invariabilelei “s-a scumpit painea”?
    sunt zone diferite de interes si fiecare trebuie sa-si vada bucata lui… cand un consilier de la primarie sau un primar o sa scrie un articol de acest tip, atunci va avea sens sa i se spuna sa-si vada intai de curatenie si de asfaltari si pe urma sa emita alte pretentii.

    concluzia mea, personala, este ca nu putem avea doar articole de acelasi tip si ca, da, articole tematice trebuie sa existe, iar atunci cand sunt utilizati termeni de specialitate, cred ca putem fi mai permisivi. In fond, asta se intampla de multe ori pentru ca nu exista sinonime perfecte, industria de comunicare din Romania fiind inca foarte tanara.
    pana la urma, din imprumuturi se imbogateste o limba (oare de ce “mersi”, scris cu “s”, nu cu “c”, nu s-a oprit la bonjuristi si se mai foloseste si astazi in mod frecvent? sa fie tot un semn de infatuare? )

  17. un alt cetatean on

    si mai era ceva: sectiunea se numeste “Think Outside The Box”

    daca insistam sa vedem patru pereti + unul deasupra capului (ca sa evit si eu folosirea frazei opuse a sectiunii, pentru ca ar fi un englezism 🙂 s-ar putea sa ramanem niste vesnici nemultumiti, criticand si improscand unde nimerim.

  18. mda …
    oare cati dintre guvernanti cunosc aceste notiuni .. ?
    oare cati dintre ei stiu ce trebuie facut si vor cu adevarat sa faca ceva ?
    oare Doctorul Sorin stie ce ar trebui facut ?
    sunt intrebari la care nimeni nu vrea sa dea nici un raspuns …
    cu atat mai putin Doctorul …

  19. Pingback: Tweets that mention Are Bucurestiul nevoie de un branding de oras? » Think Outside The Box -- Topsy.com

  20. …parerea mea este ca acest oras are in primul rand nevoie de articularea corecta a numelui sau: Bucurestii si NU Bucurestiul.

  21. Bucurestiul nu are nevoie de niciun brand.El oricum este confundat cu Budapesta,iar asta este rau pentru Budapesta dar nu si pentru noi.

  22. Înainte de toate, felicitări pentru articol. El se referă (atenție!) nu la promovarea unei țări ci la cea a unui oraș. Este o nuanță care se pare că le-a scăpat unora dintre comentatorii anteriori. Aș vrea să cred că a fost doar rezultatul neatenției și nicidecum al necitirii textului. Dar nu vreau să insist prea mult asupra modului de receptare și a instinctului aproape generalizat de a apuca buzduganul din cui pentru a lovi promotorul unor idei.

    Este adevărat – brandingul este un concept care se găsește în orice manual de relații publice. S-au cheltuit fonduri considerabile pentru organizarea de conferințe pe tema brandingului de țară, s-au publicat broșuri și au fost lansate dezbateri publice. Prilejuri nesfâșite pentru PR-iste de a zâmbi frumos legănând între buze cuvinte precum brânză, mioriță, fluier, agroturism. Rezultatul? Aproape nul. O lungă serie de lamentări și de idei preluate din pliantele ONT.

    Se vorbește frecvent despre brandingul de țară însă mai niciodată despre brandingul de oraș. Cred că se poate construi în mod real pe această idee. Autoritățile locale ale fiecărui oraș ar trebui să-și propună o redescoperire a spațiului pe care îl administrează, fapt care ar putea echivala și cu o redescoperire de sine și o activare a inițiativelor antreprenoriale. Aici se produce însă ruptura. Imaginea trebuie să fie neaoșă, să corespundă standardelor. Dacă în Bucovina există tradiția de a încondeia ouă, de ce să nu plasăm un ou pictat în mijlocul Sucevei? De ce nu un Ștefan ce Mare (din ce în ce mai mic) în toate piețele publice ale orașelor din Moldova? De ce nu șiruri interminabile de bănci în parcurile orașelor cu profunde simțăminte naționale?

    Nu cred că există idei salvatoare. Consider că ceea ce trebuie să se producă pentru a se ajunge la un brand viabil al unui oraș, sunt acceptarea și cunoașterea colective ale trecutului acompaniate de o reevaluare a prezentului. Dorința de a repune în valoare atât trecutul cât și prezentul este însă ceea ce ar trebui să se regăsească în mentalul unei mase critice. Altfel gesturile care vor fi făcute vor fi doar strigăte disperate.

Reply To ALBERTO RODRIGUEZ Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger