"Arborele Anului în România". Stejarul de jumătate de mileniu

2

Competiţia Arborele Anului şi-a desemnat cei 12 finalişti ai ediţiei a II-a, pe care, începând cu 10 septembrie, îi puteţi vota online timp de 50 de zile. Astăzi continuăm cu poveştile finaliştilor, prezentându-vă un stejar de 450 de ani din Atid, judeţul Harghita.

Anul trecut, când se derula programul „Arborele anului”, am susţinut şi am votat împreuna cu familia mea arborele din satul nostru vecin, Leliceni. Atunci, tatăl meu mi-a povestit că şi in satul lui natal, Atid, există un arbore, numit de către localnici „Stejarul lui Rakoczi”, pe care l-am putea nominaliza anul viitor. În această primăvară am fost la Atid, ne-am dus şi la stejar, şi cât timp mă aflam în sat am încercat să adun cât mai multe informaţii despre arbore. După puţin timp, mama mea îmi arăta anunţul pentru competiţie înt-un ziar local.

 

CARACTERISTICILE ARBORELUI

Descrierea locului unde se află arborele: Între satele Atid şi Atia

Oraş: Atid

Judeţ: Harghita

Specia arborelui: Stejar

Vârsta: cca. 450 ani

Circumferinţa măsurată la (înălţimea de) 1,3 m de la pământ: 580 cm

Înălţimea: cca. 20 m

A urmat o nouă excursie, ne-am dus la faţa locului şi am făcut poze. Stejarul, numit de către localnici “Rákóczi Cserefája” (Stejarul lui Rakoczi), se află la o distanţă de 5 km de centrul satului Atid, între Atid şi Atia, două sate frumoase ca în poveste, dar care din păcate sunt din ce în ce mai pustii, din cauza emigrării tinerilor. Stejarul se află pe un vârf de deal, numit „Csókás”, pe câmp, în drum spre rămăşiţele cetăţii Firtănuş. După tradiţie, cetatea Firtănuş a fost construită prima dată în secolul al II-lea. În conformitate cu documentele aflate în arhivele arhiepiscopului Transilvaniei, Fogarassy Mihály, în secolul al XIII-lea a fost construit un castel, dar în 1701 el a găsit doar ruinele acestuia, construind pe acel loc o mănăstire, servind astfel contrareforma.

Nu mi-a putut spune nimeni cu exactitate vârsta arborelui, însă toate sursele susţin faptul că Rákóczi Ferenc al II-lea a poposit de mai multe ori sub umbra acestuia, legându-şi şi calul de el. Aşa şi-a primit şi numele de „Rákóczi cserefája”. Locuitorii satului Atid se ocupă cu agricultura şi cum drumul spre păşuni trece chiar pe lângă stejar, poposesc de multe ori  sub umbra sa răcoritoare. Panorama e minunată: în vale se vede satul Atid, iar spre nord-est se află satul Atia.

 

Text de Biró Emőke

Competiţia Arborele Anului este derulată în România de către Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc şi promovată de Europa FM, programul fiind cofinanţat de Czech Environmental Partnership Foundation, de Ministerul Mediului din Cehia, de Fondul de Mediu din Cehia şi de SC Apemin Tuşnad SA. Aici îi puteţi vota pe cei 12 finalişti.

 

Puteţi citi şi:

“Arborele Anului în România”. Copacul lui Jules Verne

“Arborele Anului în România”. Fago-molidul ce stă în calea asfaltului

“Arborele Anului în România”. Teiul lui Ady

“Arborele Anului în România”. Bătrânul Carpaţilor

“Arborele Anului în România”. Sequoia, arborele-mamut

Arborele Anului în România, ediţia a II-a, şi-a desemnat finaliştii



2 comentarii

  1. Pingback: “Arborele Anului în România”. Castanul Unirii | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: “Arborele Anului în România”. Stejarul din Posmuş | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply