Oricând, pe durata vieţii, creierului uman se poate remodela, în funcţie de experienţele unei persoane, spun oamenii de ştiinţă. Fenomenul, numit neuroplasticitate, poate fi un instrument puternic pentru îmbunătăţirea vieţii, consideră specialiştii în neuroştiinţe.
„Avem dovada că antrenamentul mental poate induce schimbări nu doar în funcţionalitatea creierului, ci chiar în structura lui”, susţine Richard Davidson, specialist în neuroştiinţe la Universitatea Wisconsin-Madison. El arată că plasticitatea creierului se modifică, în timp: spre exemplu, când suntem copii, învăţăm mai uşor o a doua limbă ori să cântăm la un instrument, iar când suntem adulţi, mai greu. Ideea antrenării creierului nu este nici nouă, nici radicală, consideră şi Amishi Jha, şi ea specialistă în neuroştiinţe, dar în cadrul Universităţii Miami. „Ştim că anumite activităţi fizice ne pot remodela corpul în mod vizibil. Ar trebui să înţelegem că şi mintea poate parcurge un proces similar”, a spus aceasta.
Ce exerciţiu ar trebui să practicăm pentru a ne remodela creierul? Înţelegerea. „Este conştientizarea care decurge din faptul că acordăm atenţie momentului prezent, fără să judecăm”, explică expertul Jon Kabat-Zinn, de la şcoala medicală a Universităţii Massachusetts. Mai concret, ar trebui să ne eliberăm de stres şi să încercăm să conştientizăm lumea din jurul nostru la un nivel superior, care să ne permită să o înţelegem, nu să o judecăm. Putem realiza asta prin meditaţie, un procedeu care cultivă înţelegerea şi poate oferi un tipar pozitiv de activitate electrică în creier.
Cum anume am putea practica meditaţia în lumea agitată din jurul nostru, ne învaţă tot oamenii de ştiinţă: fie ne concentrăm pe ceva anume, cum ar fi propria respiraţie, în aşa fel încât să simţim că o controlăm, fie asupra unui obiect pe care să îl transformăm în centrul atenţiei (dar nu este atât de simplu pe cât pare, în oricare dintre situaţii). A practica această activitate poate ajuta creierul să iasă din cercuri vicioase, precum cele care vin la pachet cu depresia (şi care duc la repetarea aceloraşi gânduri negative în capul nostru). „Când veţi vedea că nu sunteţi gândurile voastre şi nu sunteţi emoţiile voastre, veţi avea o cu totul altă perspectivă asupra fiinţării”, explică Kabat-Zinn.
În neuroştiinţă, scanarea creierului unor persoane aflate în meditaţie a arătat tipare diferite de activitate, în funcţie de nivelul practicantului meditaţiei şi de tipul de meditaţie practicat. Studiile au indicat şi o conexiune între meditaţie şi optimism, energie şi mobilitate spirituală. Înţelegerea prin meditaţie poate creşte viteza de recuperare a creierului după probleme cauzate de stres, mai arată studiile oamenilor de ştiinţă. Discuţiile încă sunt purtate de experţi în diferite conferinţe pe această temă, dar, tot mai des, sfaturile lor sunt să apelăm la metode care să ne ajute să ne îmbunătăţim viaţa nu doar cu ajutorul exerciţiilor fizice, necesare pentru buna sănătate a corpului, ci şi cu ajutorul antrenamentului creierului, care poate fi obţinut prin meditaţie.
Sursa şi foto: Live Science