Medicii şi pacienţii ar trebui să se gândească mai bine înainte să prescrie şi să ia antibiotice, nu doar din cauza bacteriilor rezistente la ele care se înmulţesc în urma consumului excesiv al acestor medicamente, ci şi pentru că, după cum arată un nou studiu citat de The Atlantic, pot exista consecinţe serioase pentru indivizi. Cercetarea, publicată în jurnalul ştiinţific mBio, a descoperit că o cură de antibiotice de o săptămână a modificat microbiomul din stomac al participanţilor, efectele durând, în unele cazuri, până la un an. Antibioticele nu fac discriminări; când atacă bacteriile rele, cele bune sunt şi ele vulnerabile.
În cadrul a două teste clinice, unul realizat în Marea Britanie, celălalt în Suedia, cercetătorii le-au administrat participanţilor câte unul din patru antibiotice prescrise în mod regulat – clindamicina, ciprofloxacina, minociclina şi amoxicilina – sau un medicament cu efect de placebo. Au studiat microbiomul din gură şi stomac al participanţilor, analizând bacteriile din salivă şi fecale înainte de experiment, imediat după săptămâna de antibiotice şi la una, două, patru şi 12 luni după experiment.
Efectele au variat în funcţie de antibioticul luat de fiecare dintre participanţi. La nivel general, dacă microbiomul din gură şi-a revenit repede, unele bacterii din instentine au suferit lovituri puternice. Celor care au luat clindamicină şi ciprofloxacină le-a scăzut nivelul bacteriilor care produc butirat, un acid gras ce reduce stresul oxidativ şi inflamarea din intestine. Diversitatea redusă a microbiomului participanţilor care au luat clindamicină a durat până la patru luni; la unii dintre cei care luaseră ciprofloxacină, aceste efecte erau încă prezente la verificarea de 12 luni. Amoxicilina nu a avut efecte semnificative asupra microbiomului din gură şi stomac, iar cei care luaseră minociclină erau deja în parametri normali la testul de o lună.
Subiecţii din ambele ţări aveau gene rezistente la antibiotice în microbiomul din gură şi din stomac înainte de începerea studiului, iar analizele genetice realizare după administrarea antibioticelor au scos la iveală prezenţa mai multor astfel de gene. “În mod clar”, arată studiul, “chiar şi un singur tratament cu antibiotice administrat unor indivizi sănătoşi contribuie la riscul dezvoltării rezistenţei şi conduce la modificări de lungă durată în microbiomul din stomac”.