Consumul excesiv de antibiotice a dus la dezvoltarea unor bacterii periculoase şi le-a modificat şi pe cele care trăiesc în organismul nostru, scrie New Scientist. Noile dovezi arată că flora intestinală din corpul uman, compusă din trilioane de bacterii, ar putea fi responsabilă pentru taliile noastre supradimensionate.
Flickr/shimgray
Antibioticele sunt prescrise astăzi ca măsură preventivă chiar şi atunci când infecţia bacteriană nu a fost confirmată, consumul lor crescând semnificativ în ultimii 70 de ani. Martin Blaser, microbiolog la Universitatea din New York, se teme însă că prescrierea în exces a antibioticelor ar putea provoca daune unor comunităţi de bacterii aşa-zis “bune” care ne căptuşesc intestinele, unele efecte putând fi de lungă durată.
De exemplu, răspândirea antibioticelor a fost asociată cu scăderea numărului de oameni care găzduiesc în stomac bacteria Helicobacter pylori. Deşi poate părea o veste bună, din moment ce H. pylori e considerată responsabilă pentru cancerul la stomac şi ulcerul gastric, ea lasă în urmă, când dispare, un mediu acid asociat cu dezvoltarea cancerului esofagian.
Echipa lui Blaser a încercat să afle dacă folosirea în exces a antibioticelor joacă un rol şi în răspândirea obezităţii. Cercetătorii le-au administrat puilor de şoarece doze mici de penicilină, echivalentul cantităţii adiministrate animalelor de fermă. După 30 de săptămâni, şoarecii îndopaţi cu penicilină erau de 10-15 ori mai mari şi de două ori mai graşi decât cei care nu au primit antibiotice. În plus, flora lor intestinală avea o garnitură diferită de bacterii.
Dozele mici de antibiotice au modificat, se pare, ponderea anumitor microbi intestinali, diminuând numărul de bacterii Lactobacillus, considerate “bune” şi asociate cu un risc redus al dezvoltării cancerului. Pentru a valida rezultatele, cercetătorii le-au administrat apoi şoarecilor crescuţi în medii sterile, care nu găzduiesc bacterii intestinale, microbi prelevaţi de la cei îndopaţi cu antibiotice. După cinci săptămâni, şoarecii “sterili” erau cu 35% mai mari decât cei cu o compoziţie bacteriană normală.
În cadrul experimentului iniţial, cei mai mari şoareci au fost cei supuşi tratamentului antibiotic de la naştere, ceea ce înseamnă că flora intestinală este cel mai vulnerabilă în primele momente ale vieţii. Chiar şi rozătoarele care au luat antibiotice timp de patru săptămâni au ajuns să fie la fel de mari precum unii şoareci care au urmat tratamentul timp de 30 de săptămâni. Cercetătorii se aşteaptă ca şi copiii să fie afectaţi la fel.
De altfel, cercetătorii de la Spitalul Universitar din Copenhaga au observat, în cadrul unui studiu efectuat pe 28.000 de bebeluşi, că cei cărora le-au fost administrate antibiotice în primele şase luni de viaţă aveau tendinţa să fie supraponderali la vârsta de şapte ani, deşi mamele lor aveau o greutate sănătoasă. Ce e şi mai rău e că această deficienţă bacteriană poate fi transmisă generaţiilor viitoare dacă este dobândită la naştere.