ANPM a renunţat la procesul împotriva acordului de mediu pentru Certej. Cum justifică decizia

4

La 26 noiembrie, pe reţelele de socializare au apărut primele informaţii în legătură cu renunţarea, din partea Ministerului Mediului, la procesul de contestare a acordului de mediu obţinut în iulie 2012 de compania Deva Gold, pentru exploatarea minieră a aurului la Certej (exploatare cu cianură). TOTB a adresat, la 27 noiembrie, o solicitare oficială Ministerului Mediului, prin biroul de presă, în legătură cu această informaţie, cerând o confirmare a acesteia şi explicarea motivelor care au stat la baza renunţării la acest proces.

 

 

Răspunsul la solicitarea TOTB a venit ieri, 13 decembrie, după ce, cu câteva zile în urmă, solicitarea a fost reluată, retrimisă, reamintită reprezentanţilor ministerului. Între timp, informaţiile publice de pe site-ul Ministerului Justiţiei confirmaseră, deja, renunţarea celor de la Mediu la procesul împotriva acordului de mediu obţinut de Deva Gold.

Anul trecut, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara despre acordul de mediu emis pentru proiectul minier de la Certej că este „ilegal şi iresponsabil, pentru că încalcă legislaţia românească şi europeană”. Acordul respectiv a fost emis în 5 iulie 2012 şi, datorită prezenţei de spirit a activiştilor pentru mediu din societatea civilă, nu a trecut neobservat – ba dimpotrivă, s-a protestat vehement împotriva lui, iar astfel documentul a ajuns în atenţia ministrului Rovana Plumb. Acordul fusese emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara – la acea vreme, sub conducerea directorului executiv Gabriela Lambrino. Trei asociaţii pentru protecţia mediului au protestat faţă de emiterea avizului, atrăgând atenţia asupra faptului că va permite defrişarea a 187 de hectare de pădure, distrugerea a doi munţi şi a 108 hectare din situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Muntii Metaliferi, cu care se suprapune proiectul minier.

La cererea Ministerului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a solicitat, în instanţă, anularea avizului acordat proiectului de la Certej. Directorul executiv a fost demis pe motiv că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului pentru acest proiect, având în vedere că era vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional. Procesul deschis de ANPM s-a judecat la Tribunalul Bucureşti. Lucrurile au trenat, iar procesul şi discuţiile din jurul său au intrat într-un con de umbră. Nu o dată, activiştii de mediu au atras atenţia asupra faptului că, în cazul Certej, autorităţile tratează cu delăsare problema. Însă, spre deosebire de cazul Roşia Montană, în Certej există prea puţină (sau deloc) opoziţie locală faţă de intenţiile de exploatare cu cianură ale companiei Deva Gold. Localnicii din Certej îşi doresc locuri de muncă, indiferent care ar fi preţul acestora şi par să fi uitat tragedia din 1971, care le-a lovit crunt comunitatea.

În timp ce ANPM renunţa pe tăcute la procesul de la Tribunalul Bucureşti, APM Hunedoara a emis un nou acord de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej. Acesta reflectă, în fapt, potrivit activiştilor de mediu, „revizuirea ilegală a acordului de mediu acordat anterior prin care APM a solicitat Deva Gold S.A. completarea documentaţiei, în special a studiilor de impact asupra sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi”, care ar urma să fie afectat de exploatarea minieră. Această revizuire a fost anunţată în luna octombrie de către APM Hunedoara; la momentul respectiv, patru ONG-uri de mediu şi mai mulţi cetăţeni au contestat decizia (detalii, aici). „Revizuirea decisă de către APM Hunedoara nu face decât să demonstreze că acordul de mediu iniţial nr. 8/05.07.2012 a fost emis ilegal. Documentaţia solicitată în prezent de APM Hunedoara titularului de proiect în vederea revizuirii acordului ar fi trebuit să stea la baza emiterii acordului de mediu iniţial. (…) Revizuirile unui acord de mediu pot fi întreprinse în măsura în care survin modificări la proiectul aprobat. În cazul de faţă nu este vorba de o revizuire a cărei necesitate este dată de modificarea proiectului pentru care s-a emis acordul de mediu, ci de un demers întreprins pentru completarea documentaţiei legale. Un asemenea demers ţinteşte mai degrabă să acopere şi să completeze documentaţia întocmită nesatisfăcător şi care nu ar fi trebuit să conducă la emiterea unui acord de mediu”, avertiza Mining Watch România (detalii, aici; despre proiectul minier de la Certej puteţi citi aici).

În documentul emis de APM Hunedoara, ca urmare a unei şedinţe din 12.11.2013, se specifică motivele revizuirii acordului de mediu – puteţi vedea  documentul aiciUn utilizator Facebook, membru al grupului Certej fără cianură (autor al imaginii de mai jos, care arată zona Certejului cu proiectul Deva Gold suprapus peste ea), scrie următoarele: „Nu este vorba numai despre Certej (exploatarea de la Bocşa Mare), ci şi de Teascu Măgura, Certej Nord, Săcărâmb, întreaga zonă va fi exploatată cu cianuri, la 10 Km în linie dreaptă de Deva, care va fi staţia de depozitare (tranzit) a containerelor cu cianură şi transbordare din vagoanele CF în autocamioane. La întrebările mele privind securitatea transporturilor acestor substanţe periculoase (inclusiv nitrat de amoniu, dinamită, acid clorhidric, oxigen şi alte substanţe deosebit de periculoase), mi s-a răspuns: „Toate documentele, studiile, notificările rezultate din prevederile H.G. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase sunt la APM Timiş, care a preluat arhiva fostei A.R.P.M. Timişoara sau la MMSC, care a dispus o anchetă internă în luna septembrie 2012. APM Hunedoara parcurge procedura de revizuire în parte a Acordului de mediu nr.8/2012 şi are obligaţia analizării impactului asupra mediului doar a modificărilor pentru care a fost notificată de titular şi nu pentru întregul proiect” (sursa).

 

 

De ce a renunţat ANPM la procesul deschis anul trecut? Iată explicaţia remisă ieri de către biroul de presă:

„Cu privire la acţiunea în instanţă vizând acordul de mediu pentru proiectul minier de la Certej, facem următoarele precizări:

Instituţia care a atacat în instanţă acordul de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej având calitatea de reclamant în proces este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Ca urmare a faptului că Deva Gold S.A. prin solicitarea de revizuire a actului de reglementare a răspuns tuturor obligaţiilor legale impuse, autorităţile de mediu sunt obligate să parcurgă procedura de revizuire, conform Directivei EIA (Evaluare Impact de Mediu). Acest lucru NU echivalează cu o aprobare sau începere a proiectului.

În continuare proiectul trebuie să parcurgă următoarele etape:

– scoaterea din circuitul silvic a suprafeţei de pădure care urmează să fie defrişată, operaţiune de durată de aproape 1 an şi care va face obiectul unui acord de mediu separat şi se va finaliza cu o hotărâre de guvern, fiind vorba de o suprafaţă mai mare de 100 ha;

– obţinerea Autorizaţiei de construcţie de la Consiliul Judeţean Hunedoara;

– constituirea garanţiilor de mediu pentru fiecare dintre cele trei componente (1.cariera de extragere a minereurilor, 2.uzina de preparare, 3.depozitele de deşeuri miniere);

– constituirea garanţiilor financiare pentru întreaga investiţie.”

Renunţarea ANPM la proces a apărut pe site-ul Ministerului Justiţiei, pe portalul instanţelor, încă din data de 3 decembrie. Reprezentanţii Ministerului s-au ferit, însă, de a confirma gestul, biroul de presă motivând că nu este în măsură să răspundă pe loc întrebării. A fost necesar un interval de timp cuprins între 27 noiembrie şi 13 decembrie ca să primim documentul de răspuns pe care îl puteţi vedea mai sus, document care, în esenţă, motivează decizia renunţării la proces prin raţiuni de procedură. Dacă compania Deva Gold va parcurge şi celelalte etape descrise în documentul remis de ANPM către TOTB şi având un nou acord de mediu emis recent de APM Hunedoara, se poate spune, în fapt, că are mână liberă înspre a demara exploatarea intenţionată în zona Certej – adică o carieră minieră de suprafaţă, cu o valoare estimată la 200 de milioane de euro, lucrări extinse pe 456 de hectare, procesarea a 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani (sursa: Ecomagazin.ro). Rezidurile rezultate în urma exploatării vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber pe o suprafaţă de 63 de hectare.

 

[gview file=”https://www.totb.ro/wp-content/uploads/2013/12/Informare-ANPM-Certej-13.12.2013.pdf”]

 

În ciuda avertismentelor nenumărate ale asociaţiilor de mediu, există şi voci care jubilează la auzul veştilor privind unda verde pentru proiectul minier de la Certej – după cum puteţi citi aici. Mining Watch România a anunţat, însă, de luna trecută, că va contesta în instanţă şi noul acord de mediu emis de APM Hunedoara. „Noul act substituie şi revizuieşte ilegal acordul de mediu eliberat de Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara anul trecut. Avizul 8/05.07.2012 era atacat în contencios administrativ chiar de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, care ceruse în instanţă anularea sa” (acest proces fiind cel la care ANPM a renunţat – n.r.). „Revizuirea unui acord de mediu, potrivit legii, poate fi întreprinsă doar în cazul modificării unui proiect aprobat, înaintea începerii lucrărilor de construire. În cazul acordului de mediu pentru Certej, procedura a constat în suplinirea documentaţiei incomplete pe baza căreia a fost emis acordul din 2012. Pe 12 noiembrie 2013, APM Hunedoara anunţa, însă, decizia Comitetului de Analiză Tehnică de emitere a unui nou acord de mediu în urma completării studiilor de securitate şi a celor de impact asupra sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi. Data comunicată pentru depunerea contestaţiilor publicului interesat a fost 25 noiembrie, urmând ca în baza evaluării comentariilor şi sugestiilor primite, membrii CAT să decidă emiterea sau respingerea acordului de mediu. Cu toate acestea, deşi exploatarea minereurilor auro-argentifere în perimetrul Certej este încadrată cu ‘risc major’, APM Hunedoara a emis, la doar o zi distanţă de la primirea contestaţiilor, un nou acord de mediu revizuit”, arată un comunicat al Mining Watch România.

„Ministerul Mediului se joacă de-a evaluarea impactului de mediu pe care o presupune un proiect minier de risc major cum e cel de la Certej şi prin agenţiile subordonate vrea să ascundă decizia politică a guvernului USL privind începerea mineritului cu cianuri cu orice preţ în Apuseni”, declara Roxana Pencea, coordonator de programe Mining Watch România. „Vom ataca în instanţă noul aviz emis pentru Certej deoarece nu sunt respectate procedurile legale şi vom notifica şi Comisia Europeană privind această gravă ameninţare la adresa unui sit Natura 2000”, susţinea Ştefania Simion, coordonator juridic Mining Watch România. Ceea ce rezultă fără echivoc din acţiunile Ministerului şi ale ANPM, dincolo de declaraţii oficiale şi de amânarea acestora cât de mult posibil, este că se profită de faptul că, aşa cum am mai remarcat, la Certej nu există o opoziţie locală puternică, precum în cazul Roşiei Montane; că atenţia mediatică se îndreaptă mai mult asupra Roşiei Montane, în vreme ce Certejul este, oarecum, asimilat cauzei, dar nu s-a constituit ca voce distinctă. Astfel, proiectul de la Certej ar putea primi undă verde la propriu. În lipsa rezistenţei locale, speranţa regiunii pentru a nu fi distrusă rămâne tot la activiştii de mediu.

 

Surse complementare şi foto: EcoMagazin, ANPM, Certej fără cianură, Facebook, TOTB, Mining Watch România

 

Puteţi citi şi:

Remember Certej 1971: 89 de vieţi îngropate în nămol cu cianuri

Mining Watch România contestă revizuirea ilegală a acordului de mediu pentru Certej

Autorităţile de mediu tratează cu delăsare cazul Certej

12 proiecte de exploatare a aurului cu cianuri, supuse aprobării în România

Ministerul Mediului: „Avizul de mediu pentru Certej este ilegal şi iresponsabil”

Ministrul Rovana Plumb a dispus verificarea de urgență a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej


4 comentarii

  1. Romania tara tuturor posibilitatilor de cand politicienii se cred stapani pe aceasta tara si uitand parca instant juramantul depus la punerea in functie ( asemeni jandarmilor si politiei ). Toate aceste ilegalitati si crime la adresa Romaniei nu vor ramene netaxate .. in Romania se coace o revolutie !!!

  2. O singura precizare, imaginea cu proiectul celor de la Deva Gold (Eldorado gold) nu imi apartine, mi-am permis sa o preiau de la alt activist pentru cauza mineritului fara cianura.In rest, totul este perfect adevarat, si raspunsul din partea Agentiei judetene de mediu si mai ales adevaratele pericole in special in ceea ce priveste transportul atator mii de tone de cianura(ATENTIE, cianura pura 100%)pe soselele din tara.
    Raspunsul in integritate se poate gasi aici : https://attachment.fbsbx.com/file_download.php?id=246425735506385&eid=ASvr3CuHRrIpF7rYlPQws6F0LRkAuIZUvVaYKj-GQm5OnwxJWLkvIYFWzCqVsxFo6bM&inline=1&ext=1387043406&hash=ASvIUklZGUWnH5YC
    iar solicitarile trimise atat Ministerului Mediului cat si Agentiei Judetene de Protectia Mediului Hunedoara aici : https://word.office.live.com/wv/WordView.aspx?FBsrc=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fdownload%2Ffile_preview.php%3Fid%3D298600756950866%26time%3D1387043602%26metadata&access_token=100000289407645%3AAVJCJi1kC-5OVe787KEbGGuZ3IyQOHXcSAbLwhrkQg1GKw&title=CATRE+MINISTERUL+MEDIULUI+%C5%9EI+SCHIMB%C4%82RILOR+CLIMATICE.docx
    Intrebarea este CE facem ACUM?

  3. Povestea este cam simpla. La vremea cand a deschis proces ministerul impotriva acordului de mediu pentru Certej Rovana inca juca teatru si nu-si daduse arama pe fata. Intre timp pozitia ei anti-mediu pe toate planurile (de la Rosia Montana si gaze de sist pana la exterminarea raurilor de munte) nu mai este niciun secret pentru nimeni si teatrul ieftin chiar nu-si mai are sensul. Oricine stie ca Rovana Plumb este un dusman furibund al mediului inconjurator. Intre timp si foarte-apropiata ei, ce i-a fost consilier pe probleme tehnice anul trecut, tovarasa Barabas de la APN Hunedoara a dat unda verde dezastrului de la Certej. Barabas este si ea un dusman furibund al mediului inconjurator pe toate planurile, incalcand cu tupeu sfidator legislatia de mediu. Ea pune umarul la distrugerea mediului intr-un singur judet dar o face din anii 90, asa ca s-ar putea chiar s-o depaseasca si pe Plumb la impact concret nociv asupra mediului.

Reply To Rossi Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger