Pînă în 2007, contestarea capitalismului în SUA era aproape tabu, o conversație simplă pe această temă era considerată pur și simplu nepoliticoasă. Un institut reputat a făcut recent o cercetare ale cărui rezultate sînt absolut nepoliticoase.
Dacă pînă recent contestarea capitalismului era văzută ca un delir al unor hipioți nespălați, o cercetare a Brookings Institution arată că 42% dintre americani cred că pentru țara lor capitalismul n-a fost prea benefic. Dintre aceștia, 16% spun că n-a fost benefic deloc.
De ce 4 din 10 americani nu mai iubesc piața liberă?
Răspunsul unor analiști precum Richard Wolff e următorul: Întreprinderile capitaliste exclud majoritatea muncitorilor de la deciziile cruciale – ce, cum și unde să se producă și cum să se folosească profiturile. Cei care iau deciziile sînt acționarii majoritarii și directorii aleși de ei.
Problema e deci că nu e destulă democrație. Muncitorilor americani nu le pasă cine e proprietarul companiei atîta vreme cît deciziile sînt luate și de ei. Dacă acest lucru s-ar întîmpla însă mare parte din manevrele capitaliste n-ar mai fi posibile: salariile astronomice ale directorilor, mutarea firmelor de pe un continent pe altul și așa mai departe.
Dacă democrația înseamnă participarea la decizie, și nu numai în anii electorali, Europa are aceeași problemă – nu avem nici un fel de influență asupra instituțiilor care ne determină traseul, precum FMI sau Banca Centrală.