“Eco Bucuresti 2015”. Alinierea Bucurestiului la economia ecologica

11

insula_propus

Un tronson intins de la Lacul Morii pana la Casa Poporului, presarat cu tehnologie ecologica ce poate genera pe viitor un alt tip de dezvoltare economica pentru Bucuresti si menit sa valorifice  un nou spatiu public major si institutiile de-a lungul sau. Asta isi propune un grup de experti in dezvoltare urbana.

de Ionut Dulamita

Un ecoparc. Un spatiu de concerte amenajat pe insula de pe Lacul Morii pentru care sa fie folosita tehnologie ecologica – de la panouri solare la energie generata de vant. Invadarea Centralei Termolectrice Grozavesti de Gradina Botanica. Amenajarea unui culoar pentru canotaj sportiv pe Dambovita in dreptul Academiei Nationale pentru Educatie Fizica si Sport (ANEFS). Conectarea diferitelor universitati prezente pe acest tronson de Dambovita la spatiul public si viata orasului. Acestea sunt cateva dintre exemplele enumerate de arhitectul Teodor Frolu, unul dintre initiatorii proiectului „Eco Bucuresti 2015”, pentru Think Outside the Box.

Boom-ul imobiliar din Romania a fost culcat la pamant de criza economica, iar apetitul pentru investitii in general a atins cote minime. Iar cum un val imobiliar de aceleasi proportii nu va mai lovi Romania in urmatorii ani, mai ales ca cel pre-criza a fost unul conjunctural, puternic speculativ, revarsat in contextul extinderii europene, trebuie gasite noi solutii de resuscitare a dezvoltarii urbane, crede arhitectul.

„In momentul in care piata va incepe sa se reaseze, investitorii se vor duce acolo unde vor avea oferte interesante, sustenabile. Romania este acum intr-o competitie globala pentru atragerea de investitii si nu mai beneficiaza de atractivitatea data de statutul de nou membru UE. Readucerea unor fluxuri in Romania si in special in Capitala va fi posibila doar daca Bucurestiul va deveni credibil si ofertant pe aceasta piata globala”, continua el. Asa ca Teodor Frolu si grupul de experti in dezvoltare urbana ai firmei Space Syntax, in cadrul careia arhitectul este partener, s-au gandit la proiecte cu impact major asupra orasului. Asa a prins viata, vara trecuta, ideea pentru „Eco Bucuresti 2015”.

Energie alternativa in cartierul Crangasi

„Am identificat o zona cu un potential latent extraordinar, de la Lacul Morii si ce se afla in jurul sau, pe tronsonul Dambovita, pana la Casa Poporului. Ce e interesant la acest tronson e spatiul mare inca nevalorificat si ca de-a lungul sau se afla un amestec de institutii si companii care, impreuna, ar putea contribui la ceea ce se cheama un motor de dezvoltare urbana. E cea mai mare aglomerare de institutii de invatamant si cercetare– Institutul Politehnic, Facultatea de Biologie, IEFS, Facultatea de Medicina”.

Spatiul inca nevalorificat ar putea deveni nu numai un spatiu verde nou ce contribuie la  calitatea vietii in oras dar si un „banc de probe” pentru tehnologie ecologica. O astfel de zona este portiunea mlastinoasa de la intrarea Dambovitei in Lacul Morii, zona pentru deversarea de rezerva in caz de inundatii si care poate fi transformata intr-un ecoparc unic in oras, eventual ornitologic, devenind un pol de interes major in oras. Apoi insula de pe Lacul Morii poate fi transformata intr-un spatiu de concerte – deci un pol cultural –, ale caror instalatii sa aiba la baza tehnologie eco, regenerabila. „Din gunoaie, din panouri solare, din suflul vantului”.

„Un alt proiect implica reabilitarea urbana a cartierului Crangasi, de langa Lacul Morii, specific marilor ansambluri de locuinte comuniste. El trebuie upgradat din punct de vedere urban, spatial, energetic. Se pot propune recarcasari ale blocurilor care sa duca la imbunatatirea factorului termic, al spatiului de locuit sau la un upgrade estetic. Poti sa introduci sisteme noi de incalzire cu energii alternative – cum ar fi soarele, folosind efectul de sera ce incalzeste un asa-numit acumulator de caldura sau sisteme de aerisire si ventilatie nepoluantex”.

In zona convietuiesc  Gradina Botanica si Centrala Termoelectrica Grozavesti, intr-o vecinatate cel putin intriganta din punct de vedere eco-urban.  Gradina Botanica este un spatiu unic, spune Teodor Frolu, dar ascuns in oras, avand alaturi o centrala perimata din punct de vedere tehnologic. Acest  handicap prin contrast poate fi insa valorificat, crede arhitectul. Centrala veche se poate upgrada cu tehnologie eco eficienta folosind doar 40 % din terenul ocupat actual, lasandu-se invadata de Gradina Botanica „Il transformi intr-o gradina cu aspect postindustrial special, cu insertii de noi laboratoare de cercetare in domeniul tehnologiilor ecologice, de exemplu”.

De ce eco?

Pentru ca exista un trend international care merge inspre o „economie ecologica” sustenabila ce incurajeaza investitiile in cercetare si dezvoltare in acest domeniu, spune Frolu. Eforturile UE in a stimula acest domeniu in 2009 au fost „extraordinare”, continua el, iar  Romania are fonduri mari alocate pe mediu, dar si un mare handicap: este foarte in urma cu  capacitatea de inovatie si producere de tehnologie de acest tip in economia locala. Resursele necesare pentru a deveni competitiva in domeniul eco-urban sunt foarte consistente.

„Iar daca ai nevoie de resurse, trebuie sa creezi proiecte care sa atraga investitii private si in acelasi timp sa poata sa faciliteze crearea de parteneriate intre diversi jucatori care intervin in acest proces de dezvoltare urbana. Una dintre problemele esentiale ale economiei ecologice este ca aceasta adoptare de tehnologie  nu se poate face, din pacate, doar prin importul de tehnologie. Alaturi de achizitia de tehnologie, tu trebuie sa introduci si un sistem de reguli de  utilizare si administrare a acestora la nivelul comunitatii. Acest proiect isi propune sa creeze o platforma prin care sa poti introduce noile tehnologii in economia orasului mult mai rapid, explicand si experimentand utilizarea publica, avantajele si dificultatile upgradarii, cat si modul in care trebuie administrate”.

insula_inainte

Insula de pe Lacul Morii inainte de schita proiectului (sus)

Americanii au infiltrat conceptul eco in economia lor in ultimii ani, desi sunt unii dintre cei mai mari poluatori, poate si pentru a oferi oamenilor speranta intr-o altfel de relansare economica,  dar mai ales pentru oportunitatile de business, continua arhitectul. „In ultimii 10 ani, administratia locala a Bucurestiului a investit excesiv in asfalt. Sigur, era o necesitate. Dar acum, intr-un moment de criza, cred ca avem nevoie sa investim in activitati generatoare de venituri: investesc bani care sa aduca alti bani, sa genereze dezvoltare si implicit speranta pentru comunitate”.

Rebranduirea Casei Poporului

Speranta si increderea sunt esentiale in revitalizarea economica, dar nu poat fi insuflate prin sloganuri si campanii colorate, crede arhitectul, ci poate punand in legatura si facand vizibile preocuparile si activitatea institutiilor de invatamant si cercetare de pe tronsonul „Eco Bucuresti 2015”. Si asta pentru ca au deja parteneriate internationale si proiecte de cercetare in domeniul ecologic, in cel al energiilor alternative, dar de care orasul nu stie sau nu intelege de ce sunt importante pentru el.

„Politehnica, cu toate facultatile si caminele de vizavi, este un ansamblu imens, dar prea putin vizibil si necuplat la economia orasului. Daca n-ai sti ca acolo este o universitate, nu te-ai prinde. Cand intri la Politehnica dinspre Dambovita, zici ca intri intr-o curte de fabrica”. Asa cum ANEFS poate fi facut vizibil utilizand bucata de Dambovita din vecinatatea sa pentru canotaj sportiv, la fel poate fi regandita relatia cu orasul si pentru Politehninca si celelalte universitati.

„Un proiect de dezvoltare urbana inseamna sa intervii la nivelul amenajarii teritoriului, prin infrastructura, cladiri, servicii sau functiuni noi, dar mai este nevoie si de altceva, sa creezi un interes economic pentru zona, sa ajuti la crearea unor parteneriate intre institutii private si de stat care pot duce la dezvoltare”.  Casa Poporului, o imensa zona reziduala de care nu s-a atins nimeni pana acum, a fost inclusa tocmai pentru a implica si factorul politic in atingerea acestui scop.

Casa Poporului este „chiar daca ne place sau nu, brand-ul cel mai puternic al Bucurestiului”, spune Teodor Frolu, dar unul legat de un trecut nu foarte luminos. Arhitectul e de parere ca recuperarea acestui brand si proiectarea lui catre viitor este o solutie ofertanta atat din punct de vedere al marketizarii la nivel international, dar si din punct de vedere politic. „Oamenii politici ai viitorului trebuie sa fie primii care inteleg si promoveaza tehnologii inovatoare, asa ca proiectul ’Eco Bucuresti’ le ofera aceasta sansa si onoarea de a fi conectati la schimbare”.

Teste tehnologice in miezul orasului

Proiectul a fost prezentat Primariei Capitalei, Primariei Sectorului 6 si altor institutii si asociatii ce  pot conlucra la dezvoltarea acestui proiect si ar putea prinde contur incepand chiar de anul acesta. „Avantajul acestui proiect este ca alaturi de investitii publice de cateva zeci de milioane de euro, se poate genera absorbtie de sute de milioane de euro din fonduri europene pe diverse axe de finantare, precum infrastructura, mediu, cercetare-dezvoltare, atragand in acelasi timp investitii private de ordinul a miliarde pe un ciclu investitional de 10 ani. Noi ne gandim aici ca universitatile pot juca rolul de creatori de prototipuri intense in valoare tehnologica pe care piata le va absorbi in productie de masa, de exemplu”.

Facultatea de energetica ar putea crea micro-hidrocentrale care sa fie puse la treaba pe caderile de apa de pe Dambovita, pentru a demonstra capacitatea lor, iar cea de constructii de masini poate construi un vehicul usor de transport in comun care sa conecteze campusul universitar de locul de concerte si zona de canotaj ANEFS.

„Noi credem ca acest proiect poate avea forta unui proiect de dezvoltare economica si sustenabila ecologic, asa-numita ’eco-sustainable economy’. Credem ca cele mai multe, daca nu toate institutiile rezidente vor alege sa se implice alaturi de primarii, iar aceasta coordonare va atrage noi parteneri externi, investitori si finantatori. Printr-un astfel de proiect, Bucurestiul poate sa-si intoarca sansele pierdute prin favorizarea investitiilor imobiliare speculative si ignorarea si alungarea sistematica a partenerilor care vroiau sa investeasca pe termen lung”.

Tags:



11 comentarii

  1. Sper sa nu se inceapa iar cu demolarile. In zona sunt multe vile facute dupa ’90 (partea cu case din Giulesti) si, daca nu venea revolutia, ne-ar fi demolat. Pentru realizarea acelui lac au cazut multe case.

  2. Tichia metropolitana de margaritar on

    Stralucirea stearsa a margaritarelor de pe tichie impune uneori, pentru asociere cat mai credibila, inlocuirea cheliei purtatorului cu un crestet ciufulit. Intr-o capitala dominata de spoiala novatoare, parcalabii Bucurestiului au camuflat luciul calvitziei comunitare si neconvingatoare consfiintind sloganul “Pletelor paduchioase, tichie de margaritar”, la pachet cu “ridicarea Bucurestiului la rang de metropola de la rangul de oras zero”(?!). Odata invinsa rutina paguboasa, sloganul novator s-a alăturat noului regim juridic conferit orasului, asteptand sa incununeze viitoarea stema urbana, chiar daca stralucirea tichiei de campion mondial la lungimea carnatului electoral a fost pacizata de alte recorduri neomologate.
    Proiectul legislativ de ridicare in rang a Capitalei a fost servit publicului de briza unor vanturi puturoase prin vocea fostului prefect Ion Tincu. Vadit apasat de iminenta-i debarcare si de esenta tare a propriei limbi de lemn, Tincu a ignorat motivatia reală, pur financiară, a metropolizarii Bucurestiului si a incearcat un discurs Surogat-Boc, punand in randul intai “dezvoltarea unitara a orasului, atat din punct de vedere socio-economic, cat si edilitar”. Corect; de ce strazile neasfaltate si suprafetele agricole sa vegeteze la periferie, iar locuitorii zonei centrale sa nu se bucure “unitar” de mirajul ulitzelor cu iesire la bulevard? Nu cumva autorul materialului de mai sus este nascut din stranutul fostului prefect al Bucurestilor? Noul buget al Primariei Capitalei este public; nu ajunge macar pentru plombarea actualelor artere rutiere. Sau stie autorul o cale spre usa ministresei Udrea, cea care s-a oferit marinimoasa pentru “anveloparea imobilelor neizolate”?

  3. Sa refaci zona Grozavesti, Lacul Morii ar fi cazul sa punem la PAMANT toate porcariile de cladiri construite aiurea.
    La cum arata acum zona nu ai nici o posibilitate de a face ceva …. cica eco!?
    Moda eco nu este nici pe departe americana cum se spune in acest comentariu aiuristico-comic.
    Americanii nu au nici o treaba cu ecologia ci numai cu consumeristul!?
    Sa refaci zona raului Dambovita cu spunea cineva intrun comentariu ar trebui sa se produca acel cutremur major si apoi o sa vedem ce mai ramane in picoare dintre oribilitatile construite, inclusiv acel pasaj inutil de la Grozavesti, deoarece podul metalic care traverseaza Dambovita este oribil si inutil.
    Asa ca frati arhitecti care sunteti buni numai de constructii oribile nu mai puteti s intoarceti roata istorie prin care se demoleaza tot ce era frumos in Bucuresti si facut acum .. la repezeala oribil si fara nici o noima!
    Demolatorii Bucurestiului sunt de fapt …arhitectii moderni, impingatori de usi si ademeniti cu bani de a face orice porcarie.

  4. Avand in vedere faptul ca lucrez in zona la un etaj superior, am o privire de ansamblu destul de buna a zonei. E un mare haos. Nu zic ca proiectul e imposibil insa in stadiul actual trebuie sa fim foarte realisti in privinta posibilitatilor de realizare (adica nule).

    Zona este un dezastru urbanistic, inghesuita precum majoritatea zonelor din Bucuresti – blocuri de > 7-8 etaje si locuri de parcare *pe bune* doar pentru maxim 50% din automobile (restul locurilor sunt doar improvizatii – trotuar, pe locul gradinii din fata blocului, etc).

    Pe “hartie” totul suna bine; prezentati un plan, va rog. Cum veti proceda? Singura solutie este eliminarea tuturor constructiilor mastodontice (asta include si cladirile de birouri total aiurea de la sema-parc cat si blocurile comuniste cu mult prea multe etaje).

    Crangasi, Drumul Taberei, Militari, Titan, Berceni sunt inghesuite peste masura si totodata sunt surprins ca mai este loc pentru o cladire de birouri de peste 4-5 etaje si pentru un mall.

    PS: Pentru un scenariu de film sf (Bucuresti – anul 2800 sa zicem) articolul ar merita un oscar.

  5. Tichia metropolitana de margaritar on

    Pentru necunoscatori si dezradacinatii-pasageri prin Capitala: Bucurestiul este de multa vreme “aliniat la economia eco”. Alinierea se reflecta prin cele 1300 de strazi neasfaltate, prin miile de ovine si bovine care pasc pe miristile cartierelor marginase sau in Parcul Tineretului, prin lipsa unei statii de epurare a apei. Prima si unica statie de acest fel (cea de la Glina) urmeaza a fi inaugurata in martie 2010 si – la putin timp – e proiectat a fi inchisa temporar, intru gasirea unei modalitati de evacuare a tonelor de mil rezultate zilnic din epurare.
    Vorbea cineva, mai sus, de “proiecte pe termen lung”? Pot sa pariez ca niciunul dintre noi nu va apuca sa vada Bucurestiul asfaltat in intregime, d’apoi… Poate mall-ul visat de Prigoana la Casa Poporului sa schimbe caruta in teleguta, pe bani grei. In rest, toate bune si frumoase.

  6. ca bine zisesi. eco e un termen la moda, insa cat de jenant ca bucurestiul nu are de atatia ani de cand se crede capitala europeana o statie de epurare a apei, care este o urgenta mai mare decat orice alta investitie urbana.
    Si stii ceva, si statiile de epurare pot fi glamuroase ca proiect de arhitectura.

  7. super idee !!!!!
    m-am mutat de doi ani din dorobanti in rosu/chiajna si va spun ca simt ca m-am intors in natura. zona este minunata. apusurile sunt magnifice.
    daca taranii de p-aci (primarul, consilierii etc care controleaza sume enorme provenite din taxe si impozite din activitati economice serioase dezvoltate in zona) pot fi convinsi ca respectarea mediului este importanta, bucurestiul va avea numai de castigat.
    intrarea dambovitei in oras si lacul morii pot fi foarte usor amenajate pentru promenada, pescuit, sporturi nautice (ATENTIE: FARA motor – scoateti imaginile de reclama de ghiolbani cu salupe&iahturi !!!!)., activitati culturale.
    hai sa facem un pas mai departe.
    unde este societatea civila care sa ne mobilizeze ???? au terminat cu copii, cu cainii n-au facut nimic, gunoaiele sunt aceleasi in aceleasi locuri…. primarul….care primar?????…
    aceasta idee minunata trebuie pusa in opera !!!!
    emiteti un mesaj cu solicitare de sprijin pentru locuitorii din zona chiajna si veti avea reactii pozitive. din cca 8.000 locuitori, peste 1.000 au venit recent din oras si doresc transformari de genul celor promovate de voi !!!!!

  8. Pingback: Firme luminoase cu leduri pentru agentii imobiliare | Panou publicitar agentie imobiliara

  9. toate ideile de refacere sunt iluzorii de fapt se fac tot felul de experriente distructive ,nenorocind bucurestiul de indivizipitencatropici in clusiv cei din ue care fac astfe de asa zise propuneri

Reply To kclara Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger