Alimentele low-fat: Bune pentru siluetă sau doar strategie de marketing?

6

3,5%, 3%, 1,8%, 0,1% – ce grăsime e mai bună? Rafturile supermarketurilor sunt pline de produse low-fat, promovate intens ca opțiune mai sănătoasă și mai prietenoasă cu talia; mulți medici și nutriționiști recomandă variantele degresate ale alimentelor, care ar face bine sănătății. Există și voci care spun că suportăm degeaba gustul neatrăgător al acestor produse, întrucât nu ne fac mai sănătoși, fiind promovate de industriile care vor să-și vândă produsele degresate și medicamentele pentru colesterol.

de Roxana Bucată

Am încercat să aflăm, cu ajutorul dr. Corina Zugravu, nutriționist, care e adevărul legat de produsele low-fat.

Alimentele low-fat sunt mai bune pentru sănătate.

Produsele din care s-a scos grăsimea sunt mai bune pentru sănătate, ba chiar sunt o armă importantă de profilaxie pentru bolile cardiovasculare. Explicația stă în faptul că oamenii moderni se mișcă mai puțin, deci se îngrașă și încearcă să reducă aportul caloric fără a-și modifica radical alimentația. Așa că principala țintă sunt grăsimile care au cele mai multe calorii – 9,3 / g. Din păcate, nu toate alimentele pot fi degresate – nu poți scoate uleiul din alune sau grăsimea din gălbenușul de ou – dar este o treabă ușoară la lactate.

Toată lumea ar trebui să bea lapte degresat.

Degresarea lactatelor este nu doar benefică din punct de vedere al numărului redus de calorii, ci și ca urmare a faptului că lactatele au grăsimi rele pentru inimă, colesterol și grăsimi saturate. Ca atare, toată lumea ar trebui să consume lactate degresate. Cei mai mulți oameni de știință recomandă tranziția spre lapte degresat încă de la vârste de 2-4 ani, pentru că oricum vom avea grăsime din alte alimente de unde e imposibil să o scoatem. După vârsta de 25 de ani, însă, în mod clar trebuie să trecem la lapte degresat. Dacă bem lapte cu 1,8%, 1,5% sau 0,1% ne vom permite să mâncăm mai des ouă, care sunt “aur nutrițional”, dar au colesterol. Pe de altă parte, lactatele sunt de bază în alimentația vârstnicilor, fiind o armă importantă în lupta cu osteoporoza.

Alimentele degresate nu au gust.

Fără grăsime, gustul nu e foarte bun, întrucât grăsimile sunt organoleptizante. O recomandare ar fi să nu mai consumăm lapte integral deloc, să-i uităm gustul ca să nu ni se mai pară cel degresat că e “apă chioară”. Diferența este ușor de sesizat din punct de vedere al gustului, mai multe teste efectuate pe nevăzute au confirmat acest lucru.

Degresarea înseamnă și scoaterea vitaminelor.

Când scoți grăsimea, scoți și vitaminele liposolubile. În cazul laptelui, vitaminele A și D. În alte țări, producătorii fortifică laptele degresat cu vitaminele pierdute, însă asta nu se întâmplă și la noi. Dacă pentru adulți nu este o problemă foarte mare pentru că își pot lua vitaminele din altă parte, pentru cei mici este o carență destul de importantă.

Alimentele low-fat au alt aspect.

Fără grăsime scade și consistența, de aceea iaurturile, spre exemplu, sunt mai „subțiri” și mai străvezii. Dacă acest lucru nu e foarte vizibil la iaurturile din comerț, pentru că producătorii adaugă gume, gelatină sau amidon să “lege” iaurtul, cele făcute în casă vor fi vizibil apoase.

Nu toate alimentele low-fat sunt recomandate.

Toate alimentele low-fat sunt bune, dar în cazul maionezei, spre exemplu, este recomandată cea normală întrucât grăsimea din maioneză este un ulei bun, vegetal. Așadar, chiar dacă are mai multe calorii, maioneza normală este mai sănătoasă.

Alimentele low-fat ne permit să facem excese pe alte planuri.

Produsele degresate nu ne permit să facem excese culinare. Aceste produse nu determină scăderea în greutate, ci doar au mai puține calorii decât echivalentele cu grăsimi și reduc aportul caloric, dar nu sunt un argument pentru excese ulterioare.

Dacă mănânci low-fat, mănânci mai mult.

Grăsimile dau sațietate, deci dacă mănânci alimente degresate (care au o cantitate mai mică de grăsime, nu le lipsește grăsimea de tot) nu prea te saturi, astfel că ai tendința să mănânci mai mult.

Alimentele low-fat pot avea mai multe calorii decât cele produsul echivalent normal.

Unele voci susțin că produsul degresat poate avea mai multe calorii decât cel normal ca urmare a carbohidraților adăugați pentru a face gustul mai bun. Acest lucru poate fi posibil, dar e greu de crezut că se pune o cantitate de zahăr care să depășească numărul de calorii al grăsimilor. Un gram de lipide are 9,3 Kcal, iar un gram de carbohidrați are doar 4,1. În orice caz, cei care se feresc de carbohidrați trebuie să citească eticheta produsului chiar dacă este etichetat low-fat.

Produs dietetic nu înseamnă obligatoriu puține calorii.

De exemplu, produsele pentru diabetici sunt dietetice, dar au o grămadă de calorii din grăsimi. Iaurturile degresate cu fructe au, de asemenea, multe calorii pentru că s-a pus zahăr. Consumatorul trebuie să citească eticheta cu atenție și să nu se ia după reclama “produs dietetic”.

Lactatele grase au beneficii asupra sănătății.

Un studiu realizat la Harvard School of Public Health arată că lactatele grase reduc riscul de diabet. Mai exact, este vorba de nivelul de acid trans palmitoleic din sânge, care pare să aibă acest efect benefic. Părerea nutriționistului este că fracțiunile lipidice din lapte și acțiunile lor asupra organismului trebuie studiate mai bine. Deci, nu grăsimile laptelui per ansamblu sunt bune, ci doar unele dintre acestea. Ce e clar este că studiile arată o asociere între consumul de low-fat și unele afecțiuni, nu cauzalitate.

Alimentele low-fat au efecte negative asupra sănătății.

Femeile însărcinate care consumă iaurt degresat pot transmite copiilor nenăscuți un risc crescut de a dezvolta astm, din cauza absenței unor acizi grași protectivi. În cadrul studiului realizat de cercetători de la Harvard School of Public Health a fost analizată dieta a 70.000 de femei însărcinate din Danemarca, iar copiii lor au fost urmăriți până la vârsta de șapte ani. Gravidele care mâncau iaurt degresat și fructe o dată pe zi aveau de 1,6 ori mai multe “șanse” să aibă copii care au dezvoltat astm până la șapte ani decât femeile care nu mâncau iaurt low-fat.

Dieta pe bază de alimente low-fat nu are beneficii medicale.

Ca și consumul redus de sare, dieta pe bază de alimente low-fat a fost pusă sub semnul întrebării din punct de vedere al beneficiilor pentru sănătate promovate de ani de zile. Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association arată că dieta low-fat nu reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer colorectal și cancer la sân. Cercetătorii au împărțit cele 48.835 de femei în două grupuri, în funcție de dietă: 19.541 de femei aveau o dietă low-fat, iar 29.294 de femei mâncau normal. Ele au fost urmărite de-a lungul a 8,1 ani. Cel mai important rezultat al studiului este că dieta low-fat nu reduce riscul de boli de inimă. “De-a lungul a 8.1 ani, o intervenție în dietă prin reducerea consumului de grăsimi și creșterea consumului de fructe, legume și cereale nu reduce semnificativ riscul de boli de inimă sau accident cerebral la femeile după menopauză și are efecte modeste asupra factorilor de risc cardiovascular”, se arată în studiu. Cei care au interpretat acest studiu în Statele Unite au subliniat că recomandările cu care oamenii sunt bombardați de 30 de ani de zile vin din partea guvernului , a producătorilor din industria alimentară care vând produse degresate și a producătorilor farmaceutici care vând medicamente de reducere a colesterolului.

Sursa: Flickr / Muffet


6 comentarii

  1. Sunt perfect de acord cu ultimul fragment din articol si anume este o strategie de marketing, alimentatia de azi face casa buna cu industria farmaceutica. Suntem zi de zi otraviti si îmbolnaviti fara sa realizam. Nu degeaba esti si purtat de la o usa la alta, când ajungi sa ceri sfatul medicului si nimeni nu stie ce bai ai de fapt. Prin îmbolnavire suntem automat controlabili. Am încercat si eu de câteva ori sa consum aceste produse lactate low-fat, care din punct de vedere al gustului sunt mizerabile. Majoritatea sunt si mai scumpe iar efectul scontat nu e nici pe departe unul mai bun. In privinta laptelui si a produselor lactate, am urmarit un stidiu care arata ca laptele este indicat cum ar veni bebelusilor si viteilor :). Iar majoritatea oamenilor acestei planete au intoleranta la lactoza, deci noi astialalti care-l suportam suntem cum ar veni o anomalie. Mi-am operat copilul de polipi iar doctorul chiar mi-a interzis sa-l mai dau lapte, cum spuneam mai sus, el fiind aliment pt. bebelusi si vitei :). Oameni bun, mâncati ce poftiti, atâta vreme ce nu aveti nici o restrictie de sanatate din partea medicului,- pt. ca, nu-i asa, ce spune el e sfânt – doar nu faceti abuz din nimica. De parca în ‘România s-ar putea face abuz de alimente; de-abia ca ni le permitem ce-i mai multi dintre noi!!

  2. Porcarie curata o alta posibilitate de a introduce in circuituri alimentare a chimicalelor vai de voi cei ce consuma produse de gen low-fat ,light samd

  3. Tot gunoiul asta mediatic “bio”, “low-fat”, e marketing. Cum pot fi sanatoase alimentele asupra carora se intervine, chimic, ca eu nu cred ca se intervine doar mecanic?! Nu cred deloc ca alimentele considerate “nesanatoase” sunt chiar atat de nocive, consumate in cantitati moderate. Putintica slaninuta afumata nu omoara pe nimeni, un pahar de vin la fel, o cafea buna, o prajitura facuta in casa etc etc. Totul consta in echilibru, in cumpatare. Nu mori daca mananci intr-o zi o saorma, dupa care bei 3 beri. Daca consumi fructe si faci sport totul e ok. Dar asta e problema, sportul. Multi nu fac sport de lene, multi habar nu au sa distinga, la piata fiind, taranii de speculanti, multi cumpara pere primavara si portocale vara, avand pretentia ca sunt 100% naturale. Low-fat merge mana in mana cu low-education, de asta sunt ferm convins.

  4. Toate porcariile low-fat nu au niciun gust. Asta va spune cineva care citeste etichetele de pe toate mancarurile procesate (ca alea neprocesate n-au). E ok sa mancati grasimi daca le ardeti (respectiv nu stati toata ziua cu curul pe scaun si nu va deplasati cu curul in masina) si daca nu aveti probleme sau mostenire genetica cu probleme cu fierea, boli cardiovasculare (daca fumati deja nu mai conteaza prea mult ca nu mancati slanina). Mancati cat mai putine mancaruri procesate, mancati ce va ofera sezonul. Laptele daca nu se “strica” in 7 zile in frigider e gunoi numai bun de aruncat la WC. Si gatiti-va singuri.

  5. Pingback: Zsírszegény élelmiszerek: egészségesek vagy csak marketingfogás? » Think Outside The Box

Leave A Reply