Alertă: Roșiile noastre sunt în pericol!

O amplă alianţă de 32 de organizaţii neguvernamentale, asociaţii de fermieri din Germania şi Austria lansează un apel la acţiune în faţa Oficiului European pentru Brevete din Muchen, Germania, pe 30 Noiembrie 2012, pentru a trage alarma asupra unei decizii de brevetare care ar putea fi o hotărâre de reper.

de Ecoruralis – În sprijinul țăranilor ecologici și tradiționali

30 noiembrie 2012 este termenul limită pentru public de a depune declaraţii la Oficiul European pentru Brevete (OEB) din Munchen, cu referire la un caz de brevetare a plantelor şi animalelor. Cererea de brevetare se referă la o roşie brăzdată ((EP 1211926) obţinută prin ameliorare convenţională*, folosită pentru a se reduce conţinutul în apă al fructului și pentru ca acesta să fie folosit în prepararea sosurilor de roşii sau a ketchupurilor.

Deşi în decembrie 2010 OEB a decis că procesul de ameliorare pentru astfel de plante nu poate fi brevetat, nu a revocat EP 1211926. Mai rău, în martie 2011, OEB a oferit companiei multinaţionale Monsanto un brevet pe pepeni derivaţi din ameliorare convenţională. Există multe îngrjorări că în absenţa unei presiuni publice, OEB va ceda în faţa presiunii industriei. Oficiul a oferit deja 200 de brevete pe plante şi 1.200 de brevete pe animale, inclusiv pe varietăţi modificate genetic.

În toată Europa, grădinari, mici şi mari fermeri cultivă roşii prin metode de ameliorare convenţională. În momentul în care se brevetează aceste metode, cultivatorii şi grădinarii pierd libertatea de a le folosi. Iubitorii de roşii din Europa au timp până pe 30 noiembrie să depună contestaţii la OEB (click aici pentru un model), iar organizatorii evenimentului din Munchen speră să adune mulţi oameni preocupaţi de acest caz îngrjorător.

Companii multinaţionale ca Monsanto, Bayer, Syngenta, Dupont, KWS Saat AG şi BASF depun tot mai multe cereri de brevetare pe plante şi animale pentru a controla lanţul producţiei alimentare. Tot aceste companii promovează într-un mod agresiv plante modificate genetic rezistente la erbicide sau care îşi produc propriul insecticid. Când se emit astfel de brevete, companiile ajung să deţină controlul asupra seminţelor modificate genetic, dar şi asupra ameliorării convenţionale. Asfel, consumatorii, fermierii, amelioratorii şi producătorii de alimente devin dependenţi de deţinătorii brevetelor. Potrivit ONG-urilor care organizează acţiunea mai sus amintită, calea propusă de aceste companii este una greşită pentru agricultură, punând o presiune inacceptabilă pe consumatori.

*Ameliorarea „convenţională” este bazată pe polenizarea încrucişată dintre două soiuri compatibile sexual. În general, ele fac parte din aceeaşi specie (cum ar fi grâul); însă ameliorarea poate avea loc şi prin implicarea unor specii înrudite (de exemplu, încrucişarea secarei cu grâul, pentru a produce Triticale, sau a afinelor şi zmeurei, pentru a produce aşa-numitele „tayberries”). Dar termenul acoperă şi tehnici cum ar fi mutaţiile induse prin radiaţii sau prin substanţe chimice. Scopul este acela de a obţine nişte hibrizi cu caracteristici mai bune, cum ar fi: producţia medie mai ridicată, o mai bună rezistenţă la boli, proprietăţi de depozitare mai bune, fără a introduce nici un fel de caracteristici negative. Sunt încrucişate liniile parentale corespunzătoare, apoi amelioratorul se bazează pe propria capacitate pentru a selecta tulpini noi, cu potenţial, din progenitura rezultată. Ameliorarea asistată de markeri ajută acest proces, confirmând prezenţa genelor dezirabile din fiecare plantă înainte de începerea procesului de ameliorare. Indiferent de tehnica utilizată, genomul noului hibrid este diferit de părinţi, însă regulile spun că nu aceasta este considerată o modificare genetică, termenul fiind rezervat doar pentru produsele obţinute prin tehnologia ADN-r. (Sursa: InfoOMG)