“Alcoolul este mai nociv decât heroina”. Omul de știință care a înfuriat guvernul britanic cu aceste vorbe

9

Dacă cineva ar inventa o pastilă de ecstasy perfect sigură pentru consum, ce ar face un guvern ca cel al Marii Britanii? “Ar interzice-o. Ar găsi un pretext să o interzică”, spunea în decembrie, pentru The Guardian, profesorul David Nutt. “Cred că ar face asta, pentru că dincolo de toată situarea lor față de sănătate se află o poziție morală prin care ei cred că tinerii nu ar trebui să se distreze altfel în afară de a fi beți”. Acest gen de opinie i-a atras psihiatrului și neuropsihofarmacologului britanic demiterea din funcția de consilier-șef pe problema drogurilor al guvernului britanic în 2009, când a susținut public că alcoolul și tutunul sunt mai dănătoare decât LSD-ul, ecstasy-ul și canabisul. Are știința un cuvânt de spus în cadrul dezbaterii privind substanțele ilegale?

de Ionuț Dulămiță

„Nu poate”, spunea acum un an și jumătate secretarul de stat Alan Johnson, „fi în același timp consilier guvernamental și militant împotriva politicii guvernamentale”. David Nutt, om de știință specializat în cercetarea drogurilor care afectează creierul și a unor afecțiuni precum dependența sau anxietatea, s-a întrebat în schimb de ce voia guvernul britanic un cosilier științific dacă nu era interesat să audă date științifice. Dar înainte de toate, cine este „profesorul trăsnit” („the nutty proffessor”)?

David Nutt, născut în 1951, a studiat medicina la Downing College, Cambridge, până în 1972. În primă fază a lucrat ca cercetător clinician, apoi, între 1983 și 1985, a predat psihiatrie la Universitatea din Oxford. În 1986 a fost cercetător asociat la Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din Bethesda, SUA. Când s-a întors în Marea Britanie, în 1988, s-a alăturat Universității din Bristol ca director al secției de farmacologie. Acum mai bine de un deceniu a început să se implice în formularea politicii oficiale privind drogurile în cadrul consiliului consultativ (ACMD) mai sus amintit. ACMD este un organism statutar înființat de către parlamentul britanic în urma promulgării legii din 1971, prin care drogurile ilegale au fost împărțite în trei categorii, cele din clasa A fiind considerate cele mai periculoase. Nutt a preluat funcția de director în 2008, iar sarcina sa era să le înainteze miniștrilor recomandări științifice privind clasificarea substanțelor interzise, în funcție de răul provocat de acestea. În 2009, a înființat departamentul de neuropsihofarmacologie și imagistică moleculară de la Imperial College, Londra, an în care și-a pecetluit faima și controversa.

Totul a început însă cu doi ani înainte, în 2007, pe vremea când David Nutt era la Universitatea din Bristol și publica în jurnalul The Lancet un studiu controversat privind riscurile asociate consumului de droguri. El și colegii săi realizaseră o cercetare prin care au stabilit că alcoolul și tutunul sunt mai periculoase decât unele droguri ilegale precum marijuana sau ecstasy-ul și au recomandat ca acestea să fie clasificate corespunzător în cadrul sistemului legal britanic. Clasificarea cerceătorilor a avut la bază riscurile impuse asupra societății de substanțele dăunătoare și a listat alcoolul și tutunul în primele 10 cele mai periculoase substanțe.

Echipa lui Nutt a folosit trei factori pentru a determina daunele asosicate fiecărui drog: răul fizic cauzat individului de consumul drogului; tendința drogului de a induce dependență; efectele consumului acelui drog asupra familiilor, comunităților și societății. Cercetătorii britanici au rugat două grupuri de experți – psihiatri specilizați în adicții, leguitori și oficiali ai poliției cu expertiză științifică sau medicală – să dea puncte unui număr de 20 de substanțe diferite, printre care heroina, cocaina, ecstasy-ul, amfetaminele și LSD-ul. Apoi au cumulat punctajele.

La final, experții au ajuns la un consens între ei, dar nu și la un consens privind clasificarea legală a substanțelor periculoase aflată în vigoare în acea perioadă. Heroina și cocaina au fost listate ca fiind cele mai periculoase, urmate de barbiturice și de metadona de stradă. Alcoolul și tutunul, legale potrivit legii britanice, au ieșit pe locurile 5, respectiv 9. Canabisul și ecstasy-ul, substanțe ilegale în Marea Britanie, au ocupat pozițiile 11, respectiv 18. Și alte rapoarte anterioare, printre care un studiu realizat de o comisie parlamentară britanică în 2006, puseseră la îndoială raționamentul științific din spatele clasificării legale a drogurilor.

La acea vreme, tutunul era reponsabil pentru 40% dintre bolile tratate în spitalele britanice, în timpul ce alcoolul își trăgea de partea sa jumătate din toate vizitele la secțiile de urgență. Cele două substanțe afectează negativ societatea și în alte moduri, argumenta Nutt, afectând familiile și ocupând servicii ale poliției. Dacă experții au convenit că incriminarea alcoolului și a tutunului ar fi problematică, ei au fost de părere că guvernul ar trebui să revizuiască pedepsele privind consumul de droguri, astfel încât să reflecte adevăratele riscuri impuse. Nutt a lansat un îndemn și la educarea mai eficientă a populației privind riscurile anumitor droguri. „Toate drogurile sunt periculoase”, spunea el în 2007. „Chiar și cele pe care oamenii le cunosc, le iubesc și le consumă în fiecare zi”.

În ianuarie 2009, Nutt a mers mai departe și a scris un articol într-un jurnal științific în care analiza modul în care societatea evaluează anumite riscuri. Scopul articolului, a spus el la acea vreme, era să le explice oamenilor că răul produs de drogurile ilegale ar putea fi echivalent cu cel din alte aspecte ale vieții, cum ar fi călăritul unui cal, practică ce cauzează 10 morți pe an și mai mult de 100 de accidente în trafic. Rugat de publicația Daily Telegraph să explice ce a vrut să spună, Nutt a afirmat atunci că nu există „o diferență foarte mare” între riscurile călăritului și cele ale consumului de ecstasy. Societatea, spunea el, nu realizează un „echilibru adecvat” între riscurile care îi sunt inerente.

„Scoaterea călăritului în afara legii ar preveni toate aceste daune și ar fi, în practică, ușor de realizat”, spunea Nutt. „Această atitudine ridică întrebarea vitală: de ce societatea tolerează – ba chiar încurajează – anumite forme de comportament cu potențial dăunător, dar nu și altele, cum ar fi consumul de droguri?”. Poziția sa a stârnit furia activiștilor antidrog, care l-au acuzat că vrea să mute ecstasy-ul din categoria A de risc în categoria B. Secretarul de interne de la acea vreme, Jacqui Smith, i-a cerut lui Nutt să-și ceară scuze, acuzându-l de trivializarea pericolelor impuse de droguri și de derapajul de la funcția sa guvernamentală.

David Nutt vorbește aici, printre altele, și de dezincriminarea posesiei pentru consum propriu, pe modelul Portugaliei

Câteva săptămâni mai târziu, ACMD a recomandat declasificarea ecstasy-ului ca substanță de clasă A, însă miniștrii britanici dăduseră deja clar de înțeles că acest lucru nu se va întâmpla. Nutt nu s-a lăsat bătut, iar în vara lui 2009 a ținut o prelegere privind riscurile anumitor substanțe, prelegere transformată în cele din urmă într-o broșură și publicată în octombrie 2009 de unul dintre cele mai importante departamente de criminologie din Marea Britanie. În cadrul lucrării, cercetătorul britanic a reprodus clasificarea realizată în 2007, din care reieșea că alcoolul și tutunul sunt mai dăunătoare decât unele droguri ilegale în Marea Britanie.

Însă atunci a mers și mai departe și a criticat tonul moral al deciziilor politice, în special „principiul preventiv” după care se ghida Jacqui Smith și care a dus la inversarea deciziei de a coborî canabisul din clasa B în clasa C. A muta un drog într-o clasă superioară, argumenta Nutt, i-ar atribui acestuia un semn distinctiv și ar spori șansele ca oamenii să-l caute. Plus că, susținea el, canabisul impune un „risc relativ mic” de instalare a psihozei. Succesorul lui Jacqui Smith, Alan Johnson, a venit și a spus că profesorul Nutt și-a depășit atribuțiile făcând lobby pentru o schimbare a politicii guvernamentale, ceea ce a dus la sfidarea încercării guvernului de a o oferi mesaje clare pe marginea drogurilor.

În urma publicării broșurii, Nutt a fost demis din funcția de consilier guvernamental. Cinci alți membri ai ACMD și-au dat demisia în semn de protest, iar un filantrop s-a oferit să le finanțeze o fundație alternativă – Comitetul științific independent pe problema drogurilor, lansat în ianuarie anul trecut. Misiunea sa declarată a fost investigarea și verificarea datelor științifice legate de droguri în afara intereselor politice. Nutt a cerut în mod repetat orientarea spre o politică bazată pe dovezi științifice, nu pe prejudecăți sau pe interese personale ascunse în spatele moralității publice.

În noiembrie 2010, noua fundație a publicat un alt studiu controversat în jurnalul Lancet, în care a clasificat 20 de droguri diferite în funcție de 16 daune pe care le atrag, atât de partea consumatorilor, cât și de partea societății. Asta în urma criticilor primite de Nutt în 2007 pentru ceea ce a fost numită o evaluare arbitrară a riscurilor drogurilor. De această dată, membrii organizației independente au evaluat toate drogurile după criterii multiple și le-au clasificat în funcție de pagubele produse. Au fost studiate daunele mentale, fizice, nivelul de dependență creat de substanța respectivă, criminalitatea legată de consumul acesteia și pericolele consumului asupa comunităților și a economiei.

După acest exercițiu a reieșit că heroina, crack-ul și metamfetamina sunt cele mai nocive droguri pentru indivizi, însă alcoolul, heroina și crack-ul sunt cele care îi afectează cel mai mult pe cei din jurul consumatorului. Când cele două tipuri de pagube sunt luate împreună, reiese că alcoolul este cel mai nociv drog, urmat de heroină și crack. Ecstasy-ul și LSD-ul sunt la capătul listei, urmate de buprenorfină și ciuperci. Nutt a recunoscut însă că nu poate răspunde clar la o întrebare aflată pe buzele tuturor, și anume: „Dacă ai lua o doză standard de alcool, cocaină, heroină sau ecstasy, care dintre ele ar fi mai dăunătoare?”. Și asta pentru că nu există o doză standard și chiar dacă ar fi, pagubele ar fi imposibil de evaluat în cazul unui consum repetat, variind în funcție de gradul de dependență al fiecărei substanțe.

Cu toate acestea, o jurnalistă de la The Guardian care a discutat cu David Nutt, pe care l-a descris ca fiind jovial și relaxat, dar și impulsiv și mai puțin imparțial decât se aștepta, scria la începutul lui decembrie că noua sa clasificare nu a luat în calcul statutul legal al substanețelor și, implicit, disponibilitatea lor, răspândirea lor în rândul consumatorilor. Alcoolul este o substanță larg răspândită spre deosebire de altele. „Trebuia să începem de undeva”, i-a replicat Nutt. „Suntem destul de mulțumiți de ce am făcut, ca să fiu sincer. Și a face asta nu e simplu, pentru că am avut 16 variabile”.

Cercetătorul britanic a explicat că a lua în calcul impactul statului legal și disponibilității fiecărui drog ar fi aproape imposibil, din moment ce există multe necunoscute. Apoi s-a contrazis, spunând mai întâi că, dacă statutul legal al unor substanțe s-ar schimba, atunci și pagubele produse de acestea s-ar modifica mult, ca apoi să revină și să spună că schimbarea nu ar fi enormă dacă toate substanțele ar fi legalizate. După publicarea raportului, Nutt spusese pentru The Guardian că legea privind drogurile trebuie modificată în funcție de noile date științifice. În decembrie, însă, discursul său a fost mai vag, potrivit jurnalistei cu care a discutat, cercetătorul recunoscând că studiul său este mai util în a ajuta guvernul să-și direcționeze atenția înspre reducerea riscurilor asociate drogurilor sub legile care există decât pentru schimbarea legislației. „Însă sunt încă înclinată să iau sfaturi de la Nutt decât de la majoritatea politicienilor implicați în dezbatere”, a spus în concluzie jurnalista britanică.

Chiar și așa, Nutt crede că a arătat că știința are un cuvânt de spus în cadrul dezbaterilor publice privind drogurile, se simte mai puternic decât atunci când consilia guvernul britanic și își păstrează încrederea: „Încă sunt încrezător că putem schimba lucrurile acum. Sper că înainte să mor vom avea legi raționale privind drogurile”.

Aici puteți urmări un interviu din 10 ianuarie 2011 în care David Nutt explică daunele provocate de alcool și de incriminarea drogurilor, dar și de ce nu este un susținător al legalizării lor.

Foto: Reuters

Citiți și:

Fost consumator de cocaină: “Cu 100 de euro consumai liniștit două zile heroină. La cocaină îmi ajungeau 30 de minute”

Heroina, “cel mai bun antidepresiv din lume”

Consumator ocazional despre fumatul de marijuana: “Este micul meu joc elitist. Este intimitatea mea”

SERIAL | Drogurile, marile plăceri vinovate ale vieții

Tags:



9 comentarii

  1. cristian ceontea on

    Excelent articol!
    Consumul de alcool este urias in UK, iar politicienii nu vor recunoaste niciodata importanta alcoolului ca “moderator”social. Pe scurt, se guverneaza mult mai usor in prezenta unui consum crescut de alcool. Pe de alta parte, alcoolul este tolerat si de Biserica, in timp ce drogurile nu… Osho spunea ca Biserica este la concurenta cu dealerii de droguri in oferirea unor solutii iluzorii pentru dobandirea fericirii si, personal ii dau dreptate. Pe de alta parte, interzicerea drogurilor usoare fara o intelegere adecvata a rolului lor, mi se pare stupida! Fructul interzis este cel mai cautat… Totusi, sa nu uitam ca drogurile, alcoolul, sunt substiute pentru ceea ce ne lipseste cu adevarat: adevarate relatii, placerea de a trai, libertatea de miscare, apreciere in familie si comunitate, accesul la natura…
    Inca o data felicitari!

    • Hai sa nu mai interzicem, nimic, sa desfiintam si codul penal, pe temeiul “intelepciunii” de 2 lei cu fructul interzis.

      • se vede ca nu ai inteles nimic din ce s-a discutat in articol si esti pe langa subiect, dar pe de alta parte esti un roman sadea prin mentalitatea de mistocar; citeste mai mult despre politica drogurilor si implicatiile pe care le are in comunitate, economie, medicina,justitie, etc.

  2. Cornelia Vodoiu on

    Haideti sa globalizam EDUCATIA pentru a preveni depersonalizarea individului de pretutindeni prin consum de alcool, droguri si sex.
    [“Alcohol Is Most Harmful Drug, Followed By Heroin And Crack.
    Written By Christian Nordqvist.
    Article Date: 01 Nov 2010 – 9:00 PDT.
    ALCOHOL is the most damaging drug to the drinker and others overall, HEROIN and CRACK are the second and third most harmful , Professor David Nutt and colleagues wrote in the medical journal “The Lancet” today.
    When all factors related to self harm and harm to others are considered , alcohol comes out top. The authors explain that drugs, including tobacco products and alcohol are major contributors to damage to individuals as well as society as a whole.
    Nine criteria related to harm to an individual from a drug , while six looked at harm to others both in the United Kingdom and other countries. The harms were gathered into five subgroups that covered social, psychological and physical harms. Scoring was done with points up to 100, with 100 being the most damaging and zero no damage. Weighting then compared the impact a score of 100 had on all the other criteria, thus identifying the 100- points –scoring –drugs which were more harmful than others 100 –points –scoring –drugs.
    With the MCDA modeling method , alcohol came top as the most harmful drug overall .Below are some highlights of their findings:
    a) ALCOHOL , overall harm score 72; b) HEROIN, overall harm score 55; c) CRACK, overall harm score 54; d) CRYSTAL METH, overall harm score 33; e) COCAIN , overall harm score 27; f) TOBACCO, overall harm score 26; g) SPEED/AMPHETAMINES, overall harm score 23; h) CANNABIS, overall harm score 20; BHB, overall harm score 18; i) VALIUM (BENZODIAZEPINES), overall harm score 15; j) KETAMINE, overall harm score 15; k) MEPHEDRONE, overall harm score 13; l) BUTANE, overall harm score 10; m) KHAT, overall harm score 9; n) ECSTASY, overall harm score 9; o) ANABOLIC STEROIDS, overall harm score 9; p) LSD, overall harm score 7; r) BUPRENORPHINE, overall harm score 6; s) MUSHROOMS, overall harm score 5; t) The most harmful drugs to the individual are HEROIN, CRACK and CRYSTAL METH; t)The most harmful drugs to others are ALCOHOL, HEROIN AND CRACK.”] SOURCE: Medical News TODAY.

  3. Cornelia Vodoiu on

    [“Alcohol And a Polymorphism Of The Monoamine Oxidase A Gene Can Predict Impulsive Violence.
    SOURCE: Roope Tikkanen, M.D. University of Helsinki .
    Article Date: 18 Dec 2008 -0:00 PDT.
    The Monoamine oxidase A (MAOA) gene is an outer membrane mitochondrial enzyme that breaks down monoamines such as SEROTONIN, NORADRENALIN, and DOPAMINE. A common polymorphism in MAOA , and both genotypes have been linked to aggression and violence. A Finnish study has found that drinking and high –activity MAOA can predict the risk of impulsive violence, while aging may decrease this risk. Results will be published in the March issue of “Alcoholism :Clinical &Experimental Research” and are currently available at Early View.”] SOURCE: Medical News TODAY.

  4. Pingback: TOTB.ro - Cei care consumă alcool prima dată la o vârstă fragedă folosesc alcoolul pentru a face față stresului » Think Outside the Box

  5. Pingback: Steve Rolles, analist al politicii drogurilor: “Problemele legate de droguri sunt rezultatul prohibiţiei”

  6. Pingback: Ecstasy-ul pur este sigur pentru consum, susţine un oficial canadian | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply