Într-un interviu acordat unei agenţii de presă, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Național, Puiu Haşotti, a declarat referitor la includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO că “nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii”. O dată în plus un membru al Guvernului Ponta dă dovadă de iresponsabilitate administrativă şi necunoaşterea procedurilor specifice instituţiei pe care o conduce în ceea ce priveşte subiectul Roşia Montană. Dezinteresul manifestat este cu atât mai grav cu cât numeroşi cetăţeni, organizaţii şi specialişti s-au pronunţat vis-a-vis de includerea localităţii pe lista indicativă UNESCO a statului român şi au înaintat ministerului cereri în acest sens.
text de Alburnus Maior
Nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial sunt de competenţa exclusivă a statului care găzduieşte monumentul propus. Documentaţia necesară trebuie realizată de ministerul de resort, cu obligaţia să prezinte, într-o primă etapă, o scurtă descriere și argumentele care justifică valoarea universală excepțională a monumentului.
Pentru a sprijini acest demers referitor la situl Roșia Montană, Asociația ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie a transmis Ministerului Culturii, încă din 2009, o cerere, însoţită de o notă de fundamentare. Deorece instituţia nu a comunicat niciun răspuns privind cererea formulată, aceasta a fost retrimisă în 2010.
În noiembrie 2010, Pro Patrimonio, ICOMOS şi Academia Română au înaintat Ministerului Culturii o declaraţie comună prin care se solicita “să se asigure întărirea protecţiei legale a sitului Roşia Montană prin promovarea sa în Lista Patrimoniului Mondial”. Rezolvarea justă propusă de cele trei organizaţii a fost transmiterea de urgenţă către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO a propunerii de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial.
În ianuarie 2011, Uniunea Arhitecţilor din România a transmis ministerului o scrisoare deschisă de susţinere a demarării procedurii de clasare a sitului Roșia Montană în patrimoniul Unesco. “Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim aici doar ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Ideea «părerilor extraordinar de împărţite ale specialiştilor» este invalidată de acest sprijin naţional şi internaţional masiv, pe care, desigur, îl cunoaşteţi şi nu îl mai puteţi ignora”, se arăta în scrisoarea Uniunii Arhitecților.
În noiembrie 2011 specialiştii reuniţi la a 17-a Adunare Generală a ICOMOS au adoptat o nouă rezoluţie prin care invitau “autorităţile române responsabile de gestionarea, protecţia şi conservarea patrimoniului să îşi întărească angajamentul lor faţă de această răspundere, să se asigure că se acordă prioritate protecţiei, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană şi în consecinţă să implementeze politicile şi cele mai bune practici adecvate acestei priorităţi”.
Ca urmare a sprijinului larg manifestat, în ianuarie 2011, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) a votat în unanimitate propunerea înscrierii Roşiei Montane în Lista Indicativă a României pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. Din păcate Ministerul Culturii a ignorat această recomandare, lista indicativă prezentată de statul român la scurt timp după aceea conţinând alte nominalizări.
În acest context, afirmaţia dlui Haşotti reflectă ignoranţa Ministerului Culturii faţă de patrimoniul de la Roşia Montană, implicit complicitatea cu interesele companiei miniere din zonă, continuând politica miniştrilor Theodor Paleologu şi Kelemen Hunor.
“Documentaţia pentru includerea Roşiei Montane pe lista indicativă a fost realizată încă din 2009 şi transmisă ministerului. Însă în relaţie cu UNESCO doar Ministerul Culturii poate să acţioneze având responsabilitatea aplicării procedurilor specifice. Lipsa de reacţie a autorităţilor române este inexplicabilă şi extrem de nocivă cu atât mai mult cu cât desconsideră inclusiv recomandarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice”, a declarat Claudia Apostol, membră a campaniei Salvaţi Roşia Montană.
“Am auzit ce-a declarat ministrul culturii şi sună ca vorbele angajaţilor companiei miniere. Într-atât de mulţi specialişti s-au pronunţat pentru includerea Roşiei Montane în UNESCO încât doar anturajul RMGC mai poate să ignore sfatul experţilor şi să facă afirmaţii atât de deplasate”, a comentat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
7 comentarii
eu propun sa cerem includerea Rosiei in Unesco dupa ce se rezolva problemele stringente ale zonei: saracia,poluarea si patrimoniul degradat. oricum, zona este miniera si aceasta activitate a sustinut-o pana acum, nu turismul. Turismul mai incolo, cand si localnicii nu vor mai fi asa de disperati si vor putea fi mai deschisi cu turistii
Ar fi absurd sa se forteze acum introducerea pe lista UNESCO, avand in vedere ca inca se poate face minerit acolo si ca acesta este lucrul pe care oamenii din zona il doresc, dar Alburnus Maior nu s-a interesat niciodata de dorintele si nevoile oamenilor.
Și eu propun să cerem includerea Roșiei Montane pe o listă UNESCO după desfășurarea proiectului RMGC. Numai că lista ar trebui să fie una nouă: cele mai importante monumente istorice distruse de om.
Proiectul companiei propune din start distrugerea a 80% dintre galeriile care s-au păstrat începând de pe vremea dacilor, continuând cu romanii și ceilalți exploatatori, până în perioada comunistă. De restul de 20% se vor ocupa vibrațiile de la explozii sau de la transportul sterilului pentru prelucrare – un camion de 150 t la fiecare 5 – 10 minute, 24 h pe zi x 365 de zile pe an x 17 ani.
În privința caselor monument istoric, noul proprietar al lor – tot RMGC – are deja grijă să le ajute să se degradeze. Iar dacă, după cum se vede, încălcarea legii scapă chiar acum nepedepsită, ghici ce o să facă autoritățile statului pentru a-i pedepsi pe cei de la RMGC după ce vor fi distrus – prin indiferență sau cu un pic de ajutor dat naturii (ex. spargerea acoperișului sau a geamurilor astfel încât intemperiile să-și facă pe deplin efectul) – și celelalte case monument istoric.
tu spui asta, insa adevarul este ca cei de la RMGC au reabilitat galeriile romane vechi de 2000 de ani, care pana atunci erau in pericol de prabusire. Un turist a fost ranit acum ceva timp cand o bucata din galerii s-a prabusit. Adica, prin investitiile lor, au salvat galeriile de la prabusire. Asta pe langa casele de patrimoniu care au fost reabilitate si casele de patrimoniu care sunt in curs de reabilitare. Pana la finalul proiectului, intreg centrul istoric al localitatii va fi reabilitat. Asa ca atunci chiar va putea fi listata in UNESCO Rosia Montana.
Sorine, tu când ai fost ultima dată în Roșia Montană? Mergi până acolo și vizitează Muzeul Mineritului. Zi-mi tu mie dacă merită ca RMGC să distrugă acest muzeu, cu galerii de 2000 de ani, așa cum prevede proiectul companiei.
Mergi acolo și numără casele monument istoric cu sigla RMGC, apoi vino și zi-ne câte sunt reabilitate. Sau, măcar cele care sunt întreținute, așa cum cere legea. Vei fi surprins, la fel cum am fost și eu, de numărul mare al caselor lăsate în paragină exact de proprietar, compania mai sus numită care se pretinde salvatoarea localității.
Iar invitația de a vizita Roșia Montană i-o adresez oricărui cititor: mergeți acolo două – trei zile, vorbiți cu oamenii, vizitați locurile, vedeți cu ochii voștri ce s-ar câștiga și ce s-ar pierde dacă s-ar face proiectul RMGC! Nu mă credeți pe mine, nu îl credeți pe Sorin, informați-vă, judecați și formați-vă propria părere.
Sunt de acord cu tine, Mihai. Trebuie sa mearga lumea la Rosia Montana sa vada cum e situatia. Casele cumparate de RMGC erau derapanate dinainte,pentru ca fostii proprietari nu au avut cu ce le intretine si renovarea lor, iti dai seama, va fi completa DUPA ce se incepe proiectul. RMGC a bagat deja peste jumatate de miliard in Romania, de ce ar mai baga si mai multi bani daca nici macar un raspuns in privinta proiectului nu a primit de 15 ani incoace? Oamenii care vor veni la Rosia vor vedea si poluarea, pe care ecologistii n-au cum s-o ascunda, dar si statia de epurare a apei instalata tot de companie. O sa-i vada si pe cei 500 de angajati, care fusesera someri inainte de venirea RMGC.
De ce să bage RMGC bani în case? Pentru că o obligă legea – ca proprietar al unor clădiri monument istoric, trebuie să le întrețină.
În Roșia Montană au mai rămas case monument istoric al căror proprietari nu au acceptat banii RMGC. Chiar dacă nu arată toate ca atunci când au fost construite, cu siguranță sunt întreținute.
Așa că vin eu și întreb: Dacă RMGC nu a avut bani pentru întreținerea caselor, de ce le-a mai cumpărat?