Ai răcit? Înseamnă că nu te-ai spălat pe mâini, nu contează că n-ai avut fular

Cea mai comună afecţiune care nu ocoleşte pe nimeni are, poate, şi cea mai lungă listă de mituri. Nu vă faceţi probleme că ieşiţi cu capul ud în frig, răceala se declanşează în urma contractării unui virus, diferenţa mare de temperatură dintre corp şi mediu fiind doar un factor favorizant. Răceala este o sursă de legende pentru pacienţi şi o bătaie de cap pentru oamenii de ştiinţă, care încearcă să rezolve misterele nasului înfundat şi să găsească un leac. Aflaţi care sunt cele mai întâlnite mituri despre răceală și în ce măsură o puteţi evita și trata.

de Ionuț Dulămiță și Roxana Bucată

Când cineva spune „Sunt răcit”, ceea ce vrea să spună de fapt este că „Există ceva în organismul meu care îmi cauzează un set de simptome pe care le numim răceală”. Aceste simptome includ de regulă curgerea nasului, strănutatul, tușitul, frisoanele și durerile de cap – printre ele nu se numără însă și febra, pentru că atunci vorbim deja de gripă -, iar acel ceva care le cauzează este un virus. Există mai multe virusuri care pot cauza simptomele răcelii – rinofaringită acută sau coriză acută, cum i se mai spune –, însă în circa jumătate din cazuri vina o poartă rinovirusurile.

Acestea pătrund în celulele nazale și încep să se reproducă, având ca sursă de pornire alți oameni – vremea rece nu cauzează direct răceala, informează How Stuff Works, ci îi înghesuie pe oameni în spații închise ce înlesnesc transmiterea virusului. Singura modalitate de a te asigura că nu vei fi infectat niciodată cu virusul răcelii, spune pentru Livescience dr. Jack Gwaltney Jr., de la Universitatea din Virginia, este „să devii pustnic”.

Virusul se transmite de regulă prin intermediul mâinilor și poate fi contactat fie direct, prin strângerea unei mâini, fie printr-o suprafață intermediară, cum ar fi, de exemplu, clanța unei uși. De pe mâini ajunge în nasul și în ochii oamenilor. Virusul cauzează inflamare și iritare, de unde se explică strănuturile, sporește nivelul secrețiilor mucoase și, dacă ajunge în celulele din plămâni, produce și acolo lichide și mucozițăți, care generează la rândul lor tușitul.

E vorba de o boală ușoară în cele mai multe din cazuri – din nou, nu vorbim de gripă –, pe care sistemul imunitar o alungă de unul singur în câteva zile sau în câteva săptămâni, însă una care a dat mult de furcă oamenilor de știință și care a generat numeroase mituri. Le-am ales pe cele mai vehiculate dintre ele:

Dacă umbli prin casă în haine ude, dacă ieși afară cu părul ud sau chiar dacă ți-e frig, atunci înseamnă că sunt șanse mari să prinzi o răceală

* FALS. „Nu, a ieși afară în frig sau a avea haine ude pe tine nu sporesc șansele de a prinde o răceală sau gripă”, explica acum doi ani dr. Jon Abramson, directorul de pediatrie al unui centru medical american, pentru ABC News. „Acesta este unul dintre miturile comune ale răcelii și gripei, iar studiile arată în mod clar că nu putem vorbi de așa ceva”. Într-un articol publicat pe Msnbc anul trecut, Jack Gwaltney Jr., profesorul mai sus amintit, era de aceeași părere – nu părul ud, temperaturile glaciale și capetele expuse frigului cauzează răcelile, ci virusurile. „Rinovirusurile supraviețuiesc mai bine de la sfârșitul primăverii până la începutul toamnei, când umiditatea este ridicată”, spune el. „În perioadele cu vreme blândă nu suntem atât de îngrămădiți în spații închise, care ne expun mai mult”.

Virusurile care cauzează răceli sunt mai des întâlnite în timpul toamnei și al iernii, iar specialiștii par să fi ajuns la un consens privind cauza acestei frecvențe: răceala este cauzată de oamenii care stau la grămadă în spații închise, nu de vremea rece în sine. „Acesta este un mit încăpățânat”, spunea jurnalistul pe știință Jennifer Ackerman într-un interviu acordat revistei Time anul trecut, care s-a infectat voluntar cu un virus al răcelii pentru a analiza boala care a dat multe bătăi de cap științei. „A fost spulberat de numeroase studii solide. Așa că mamelor, relaxați-vă, e OK să ieșiți afară cu părul ud”, îndeamnă ea. „Nu frigul cauzează răceala, virusurile o fac”.

Flickr/skippyjon

Un sistem imunitar slab sporește riscul apariției unei răceli

* NECLAR. Numeroși specialiști spun că răceala îi atacă în special pe cei care au un sistem imunitar slăbit și că variațiile de temperatură joacă un rol important în slăbirea sistemului imunitar și în declanșarea răcelii. Vorbind de mamele care cred că dacă își țin copiii în camere supraîncălzite, aceștia nu răcesc, medicul Laurențiu Luca, directorul Centrelor Medicale PULS, spune: „Căldura excesivă nu influenţează apariţia răcelii, dar în acest caz există un risc mai mare în ceea ce privește variaţiile de temperatură”. „Răceala este cauzată de viruși, însă și frigul contribuie la vulnerabilitatea noastră față de infecții”, explica și László Láng, președintele Asociației Medicilor de Familie din Satu Mare, într-un articol anterior publicat pe TOTB în limba maghiară. „Procesul se desfășoară astfel: din cauza frigului, venele se contractă și unele părți ale corpului nu primesc o cantitate suficientă de sânge. Totodată, se reduce și numărul leucocitelor și imunitatea noastră scade, deci agenții patogeni se pot stabili mai ușor în organism”.

„Frigul în sine nu e dăunător”, continua medicul din Satu Mare. „Problema este că, din cauza stilului de viață din zilele noastre, sistemul imunitar nu mai funcționează cum ar trebui. Încăperile, mașinile sunt bine încălzite, iar oamenii petrec foarte mult timp în spații închise. Astfel, nu se mai poartă lenjerie groasă, fular și căciulă. Corpul nu e obișnuit cu schimbările bruște de temperatură și diferența de câteva zeci de grade între spațiile închise și cele deschise poate cauza probleme”. Alte studii susțin însă că virusurile răcelii nu îi afectează mai tare pe cei care au un sistem imunitar slăbit.

„Dacă vrei să reduci simptomele unei răceli, a-ți întări sistemul imunitar este ultimul lucru pe care vrei să-l faci”, spune  Jennifer Ackerman. Jurnalistul se referă la rezultatele unui studiu din 2008, care a observat că răspunsul sistemului imunitar la virus, nu virusul în sine declanșează simptomele răcelii. Astfel, oamenii cu sisteme imunitare mai puternice au șanse mai mari să dezvolte simptome ale răcelii pentru că răspunsul sistemului lor imunitar este mai puternic. În alte cuvinte, cu cât sistemul imunitar este mai puternic, cu atât răceala va fi mai puternică. În cazul oamenilor cu un sistem imunitar mai puțin activ, răspunsul mai slab al acestuia nu produce simptome semnificative sau identificabile.

Dacă te înfofolești bine de tot cu haine și pături, elimini răceala prin transpirație

* FALS. „Din păcate, medicina modernă nu a ajuns îndeajuns de deșteaptă încât să vindece răceala, așa că mulți oameni caută soluții proprii pentru a face asta”, spunea pentru ABC News dr. Lisa Bernstein, profesor de medicină la Emory University, SUA. Una dintre aceste soluții este învelirea bolnavului în mai multe pături și rânduri de haine în încercarea de a „transpira” răceala, o metodă nu tocmai eficientă. „Din păcate, nu funcționează. Răceala este cauzată de mai mult de 200 de virusuri și trebuie să aștepți câteva zile sau câteva săptămâni ca ea să-ți iasă din sistem”. Cu toate acestea, Bernstein îi îndeamnă pe răciți să facă orice pentru a se simți mai bine (confort psihic), fie că e vorba de pături multe sau băuturi fierbinți. La rândul său, medicul Laurenţiu Luca spune că facem saună degeaba când suntem răciți. „Transpiraţia duce la scăderea temperaturii, ceea ce putem obține luând antitermice”.

Supa de găină, lichidele calde sau mierea grăbesc însănătoșirea

* ADEVĂRAT. Dacă medicul Maimonides a spus că supa de pui este bună pentru răceală încă din secolul XII, validarea științifică a acestei indicații a venit recent. „Chiar și Maimonides, cu mulți, mulți ani în urmă, a spus că supa de găină este atât un aliment, cât și un medicament foarte bun”, spune Lisa Bernstein. „Până nu demult, se credea că supa de pui ajută doar prin faptul că este un lichid fierbinte care curăță căile nazale și asigură un flux mai bun al mucoasei și că te simți mai bine dacă mănânci ceva cald”.

Flickr/erix!

În anul 2000, cercetătorii de la Universitatea din Nebraska au arătat însă că acest vechi remediu are mai multe beneficii: are un efect antiinflamator și ține în mișcare mucoasa nazală pentru ca virusul, care își are sălașul în nas, să se mobilizeze și să dispară mai repede. Cu toate acestea, dovezile privind supa nu sunt la fel de clare ca în cazul altor alimente folosite pe post de remediu. „Nu s-a demonstrat medical că ceaiul fierbinte sau mierea de albine ar ajuta”, mai spune Bernstein. „Dar te pot face să te simți mai bine pentru că sunt calde și te liniștesc. Așa că e important să menții valoarea nutritivă ridicată, să te hidratezi și, dacă îți place supa de găină, nu te sfii”.

Dacă mănânci mult, alungi răceala

* FALS. Nu trebuie să te forțezi să mănânci mai mult atunci când ești răcit, îndeamnă tot Lisa Bernstein. „Adesea, când suntem răciți, ne pierdem pofta de mâncare, iar asta se întâmplă foarte, foarte des. Nu este important să te forțezi să mănânci pentru a ține pasul cu răceala”, ci să mănânci cât poți de mult pentru a avea o nutriție bună. În schimb, ar trebui să consumi mai multe lichide și te menții hidratați, pentru că atunci când transpiri din cauza răcelii pierzi din umiditate. „Este foarte important să nu ne înfometăm sau să mâncăm prea mult pentru a trata răceala”.

Stresul sporește șansele de a prinde o răceală

* NECLAR. „Stresul scade rezistenţa organismului, care este mai expus, astfel, la răceală”, spune medicul Laurențiu Luca, iar dr. Brobson Lutz, un medic din New Orleans, susține că orice element care tulbură sistemul imunitar al unei persoane o poate face mai sensibilă în fața unui virus. Cu toate acestea, nu pare să existe un consens științific privind legătura dintre stres și răceală. „Ce știm cu siguranță e că oamenii care suferă de stres cronic au șanse mari să dezvolte complicații de la o răceală”, explia dr. Erica Brownfield, de la Universitatea de Medicină Emory, pentru ABC News.

Măsuri de prevenție

Întrucât virusul care stă la baza răcelii se ia de pe mâni sau de pe o suprafaţă intermediară, prima măsură preventivă este să ne spălăm bine pe mâni. Tratamentele de astăzi combat simptomele răcelii, nu infecţia, susţine Jack Gwaltney Jr., care spune că „leacul viitorului” pentru  răceală este un cocktail de antiinflamatoare, antihistamine şi antivirale. Un vaccin preventiv este, însă, mai puţin viabil. Rinovirusurile, cea mai întâlnită cauză a răcelii, se găsesc în peste 100 de varietăţi. Dobândirea imunității în fața uneia dintre ele nu le „dezarmează” pe celelalte, mai spune Gwaltney. Partea bună este că fiecare răceală pe care o învingem ne scade riscurile de a mai răci pe viitor. Partea negativă este că studiile arată că răcelile frecvente pot, pe o perioadă lungă de timp, să agraveze pierderile de memorie. Jennifer Ackerman este însă optimistă în ce priveşte descoperirea unui leac pentru răceală. „Ar fi grozav ca în cazul în care cineva din casă răceşte, ceilalţi să folosească un spray nazal şi să nu se mai îmbolnăvească nimeni”, spune ea. Iar studiile şi medicamentele testate în prezent anunță rezultate promiţătoare.

Foto main: Wikipedia