Agricultura organică vs. agricultura convențională – care e mai profitabilă pentru fermierii din UE?

1

Un studiu recent publicat de Comisia Europeană a comparat cele două modele agricole, organic și convențional, pentru a vedea care dintre ele aduce profituri mai mari fermierilor europeni, scrie ARC2020. Cercetarea a luat în calcul diverse aspecte economice, de la costurile de producție și eficiența fermelor, la prețul produselor și sistemul de subvenționare, analizând lapte și cerealele din Europa Centrală și de Vest.

 

 

În țările incluse în studiu s-a dovedit că agricultura organică aduce venituri egale cu cele obținute din agricultura convențională sau chiar mai mari în unele cazuri. Asta se datorează în mare parte subvențiilor mai mari alocate fermieritului organic. Când se iau în calcul costurile inițiale pentru pesticide, îngrășăminte sau combustibil pentru întreținerea recoltelor, agricultura organică își dezvăluie o parte din avantaje. Fiind o practică mai extensivă, ea nu lasă prea mult loc pentru îngrășăminte chimice și pesticide scumpe, dar nu se diferențiază de cea convențională la capitolul combustibil pentru munci agricole. Mecanizarea modifică practicile organice, și acolo unde învinge eficiența, încep să apară riscurile de mediu.

Agricultura organică folosește o forță de muncă mai mare decât cea convențională. Mai exact, e nevoie de un muncitor pentru fiecare 40 ha de cultură organică, în timp ce unul angajat în sistemul convențional poate munci singur 46 ha. La fel e și în cazul fermelor de lapte: un muncitor la fiecare 17 vaci crescute organic și unul la 21 de vaci crescute convențional. Costurile intermediare pentru culturile organice sunt mai mici decât în cazul celor convenționale. În medie, un agricultor din sistemul organic cheltuiește 860 de euro pe hectar anual, în timp ce prețul menținerii unui hectar din sistemul convențional ajunge la 960 de euro. Aceste costuri implică îngrășăminte, semințe și combustibilul mașinilor agricole.

Lipsa stimulentelor chimice face ca producția să fie mai mică în cazul agriculturii organice. Fermierii recoltează între 5 și 8 tone pe hectar în sistem convențional și doar 2-3 tone în sistem organic. La fel e și în cazul fermelor de lapte: 7 tone de lapte convențional pe an versus 5,5 tone de lapte organic. Producția scăzută din agricultura organică este compensată prin prețul de vânzare, care este cu 90 de euro mai mare, în medie, la fiecare tonă de lapte decât cel al produselor convenționale. Subvențiile joacă însă rolul cheie în ceea ce privește profitabilitatea fermelor organice. Finanțările europene și subsidiile acordate de stat reprezintă 59% din veniturile fermierilor organici din UE, procentul fiind de 54% în cazul celor convenționali. Franța este o excepție, statul asigurând 60% din veniturile producătorilor convenționali versus 40% pentru cei din sistemul organic.

Concluzia principală a studiului este că există diferențe mici între cele două modele agricole atunci când vine vorba de bani. În țările analizate, profitabilitatea medie per unitate de muncă este de 28,114 euro anual în cazul fermelor organice și de 27,836 pentru cele convenționale. În ceea ce privește fermele de legume, venitul mediu anual este de 29,097 pentru fermele convenționale și de 28,270 pentru cele organice. În cazul laptelui, situația este diferită: 25,734 de euro pentru fermele convenționale versus 27,853 pentru cele organice. Marile diferențe sunt vizibile atunci când atenția se mută dinspre calculele financiare înspre beneficiile sociale și cele de mediu oferite de agricultura organică:

* Recolte mai mari pe termen lung prin investiții ieftine bazate în mare parte pe biodiversitatea locală;

*  Îmbunătățirea mijloacelor de trai și a siguranței alimentare;

* Reducerea riscurilor financiare prin înlocuirea inputurilor chimice scumpe cu resurse regenerabile locale;

* Integrarea practicilor agricole tradiționale;

* Asigurarea unei rezistențe mai mari fermelor în situații climatice extreme, precum seceta sau ploile abundente;

* Îmbunătățirea sănătății umane și maximizarea serviciilor ecologice.

 

Puteți citi și:

Agricultura ecologică se face pe mai puțin de 2% din suprafața agricolă din România. Media europeană este de aproape 6%

Niciun retailer din România nu vinde fructe și legume ecologice din producția autohtonă

Țăranii alternativi care pot hrăni lumea

Grădini urbane cresc pe acoperișuri în București


Un comentariu

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger