Africa a înregistrat un succes mai mare decât Asia de Sud în lupta cu foametea în ultimul deceniu, arată un raport asupra producţiei globale de hrană. Mai concret, malnutriţia şi lipsurile alimentare s-au redus în mai multe state ale continentului african, susţine şi Global Hunger Index, însă ele rămân, totuşi, la cote alarmante în ţări precum Burundi sau Eritrea.
Raportul arată că India, care a cunoscut o creştere economică semnficativă, înregistrează un dezamăgitor record negativ la capitolul lupta cu foametea. Totodată, o altă concluzie îngrijorătoare a raportului, dar în niciun caz nouă, este că lumea, per ansamblu, se confruntă cu scăderea rapidă a terenului agricol productiv, pe măsură ce populaţia tot creşte. Raportul a fost realizat de către International Food Policy Research Institute, Welthungerhilfe şi Concern Worldwide şi a identificat 20 de ţări de pe glob în care foametea este la cote alarmante sau extrem de alarmante. Burundi, Eritrea şi Haiti sunt ţările în care nivelul foametei este extrem de alarmant, iar Etiopia, Ciad, Timorul de Est, Republica Centrală Africană, Insulele Comoros, Sierra Leone, Yemen, Angola, Bangladesh, Zambia, Mozambic, India, Madagascar, Niger, Djibouti, Sudan şi Nepal sunt ţări în care nivelul foametei rămâne alarmant.
Acest nivel este calculat în funcţie de procentul din populaţie subnutrită înregistrat, de procentul copiilor sub vârsta de 5 ani care au greutatea sub limitele normale specifice vârstei şi de rata mortalităţii copiilor sub această vârstă. Cele mai afectate ţări, astfel, rămân cele din Africa sub-sahariană şi din sudul Asiei. În cazul statului Haiti, spre exemplu, 50% din populaţie este subnutrită. Deşi statul înregistrase anumite progrese, la un moment dat, în acest sens, cutremurul devastator din 2010 a împins regiunea înapoi în categoria ţărilor cu nivel foarte ridicat al foametei. Totuşi, per total, Africa înregistrează un rezultat bun în lupta cu problema foametei, în ultimul deceniu, parţial pentru că nu s-au mai înregistrat atât de multe războaie pe continent, parţial pentru că guvernele au devenit mai conştiente şi s-au concentrat mai mult pe îmbunătăţirea stării de sănătate şi vieţii copiilor africani.
Raportul citat mai arată că inegalitatea dintre sexe (în defavoarea femeilor), tradusă atât prin probleme de statut social, cât şi prin cele de remuneraţie a muncii, are un puternic efect negativ asupra nutriţiei în cazul a milioane de familii sărace. Cele trei organizaţii care au realizat raportul solicită guvernelor ţărilor în cauză să protejeze mai bine resursele naturale ale statelor şi să abordeze problema foametei în contextul schimbărilor demografice şi de climă ale prezentului. Astfel, inundaţiile, seceta şi degradarea mediului ameninţă practicile agricole, fapt care va contribui la creşterea nivelului foametei. Creşterea preţului la energie, la nivel global, va fi o altă problemă pentru fermieri şi comercianţii care importă produse. Soluţii posibile ar fi metode agricole mai eficiente la nivel local şi consolidarea dreptului la proprietate şi a celor conexe pentru fermierii mai săraci.
Sursa şi foto: BBC Africa