O pâine cu semințe făcută la Brutăria Concordia, de persoane fără adăpost, o pereche de ciorapi de lână reciclată, de la Asociația Mai Bine, o geantă din meshuri publicitare reciclate, făcută de persoane aflate în dificultate socială, la Ateliere fără Frontiere, două fluiere din ceramică făcute la Asociația Gaspar, Baltasar și Melchior din Piscu, cea care a reușit să deschidă o școală privată în comună, unde școala de stat a fost închisă. Cam asta mi-am cumpărat ieri, printre altele, de la Ziua Întreprinderilor Sociale, organizată de NESsT la București. Dacă n-ați fost niciodată la un târg al economiei sociale, ar fi bine să fiți cu ochii în patru pentru următorul.
de Andra Matzal
Chiar dacă, la nivel teoretic, discuțiile despre ceea ce înseamnă și ceea ce presupune termenul de ”economie socială” sunt încă pline de întrebări, la firul ierbii rotițele acestor noi forme de a conjuga business-ul și mizele sociale încep să se miște din ce în ce mai bine și mai repede. Într-un context afectat de o legislație deloc favorabilă și de blocarea unor fonduri europene importante, în România apar din ce în ce mai multe exemple reușite de soluții pentru probleme arzătoare la nivel local, în urma eforturilor unor oameni care înțeleg ceva cu totul diferit prin ”a face afaceri”. Ziua Întreprinderilor Sociale, organizată de NESsT, catalizator al întreprinderilor sociale din Europa de Est și America Latină, activ în România de șase ani, a adus la București mulți dintre actorii importanți ai zonei de economie socială. Pe cei care, depistând o problemă pe care instituțiile statului sau economia de piață întârzie să o soluționeze, și-au conceput propriile modele de business pentru a pune lucrurile în mișcare – fie că e vorba de persoane cu dizabilități, excluse de pe piața de muncă, de romi, persoane fără adăpost, mame singure și familiare cu sărăcia sau de comunități marginalizate ș.a.m.d.
Biohrana, întreprindere socială creată pentru a sprijini Asociația Prietenia în serviciile sociale pe care le desfășoară
Produse ale Asociației Pomiviticole Hilița, din comuna Costuleni
La Târgul Întreprinderilor Sociale, parte a evenimentului care a dezbătut de dimineață până seara dificultăți și dileme ale proceselor implicate în economia socială, au participat peste 30 de astfel de inițiatori, mare parte români. Atelierul de Pânză, care participă de multă vreme la schimbarea la față a sacoșei de pânză, Acsis, a cărui stand a adus marionete și jucării lucrate de mame rămase singure, Fundația Cartea Călătoare din Focșani, specializată în audiobooks pentru nevăzători, Asociația Prietenia (Pantelimon), îndreptată spre nevoile persoanelor cu dizabilități intelectuale sau Village Life, care organizează tururi turistice în sate din apropierea Bucureștiului – sunt doar câteva dintre cei care au vorbit mai bine despre inițiativele lor, prin obiecte în spatele cărora se ascund complicate povești de viață.
Standul Atelierului de Pânză, un proiect al Asociației Viitor Plus. Pânza bate plasticul.
La standul Atelierului Romano ButiQ (foto sus), o femeie finisează cu un cuțit mic și ascuțit linguri de lemn. În jurul ei, sar coji ondulate de lemn, iar femeia le rotunjește rapid și precis, de parcă le-ar putea face și cu ochii închiși. Deși nu e rudăreasă, învățând acest meșteșug de la soțul ei, cu care s-a căsătorit în urmă cu 17 ani, a căpătat o mare îndemânare în a transforma bucățile din lemn de tei în linguri de diferite forme și mărimi. Spune că, înainte să lucreze alături de alți meșteșugari din sat la această întreprindere socială, aștepta acasă negustorii, care veneau și-i cumpărau lingurile cu 50 de bani, urmând să le vândă cu 3 lei. Acum, de când și-a schimbat stilul de lucru, câștigă mai bine și simte că munca ei e răsplătită mai bine, chiar dacă nu-și mai primește clienții acasă, ci trebuie să meargă pe la târguri. Împreună cu soțul ei, a găsit o formulă de lucru complementară: el se ocupă de munca mai grea, ea de cea mai meticuloasă – ”Știți doar, femeile se pricep mai bine și au mai multă răbdare la detalii”. A ajuns să facă, în două ore, o sută de linguri.
Bunătăți de la Brutăria Concordia, care oferă locuri de muncă persoanelor fără adăpost.
Obiecte decorative realizate de Asociația Tonal din Sibiu, care colaborează persoane afectate de suferințe psihice grave
La un alt stand, găsesc veioze cu volume complicate și căni de forme și culori mai puțin obișnuite, rafinate și gata să concureze oricând cu așa-numitele obiecte de design. Mugur Frățilă, psiholog de meserie, a pornit în urmă cu câțiva ani, alături de o colegă cu aceeași formare, Asociația Tonal, unde persoane care suferă de afecțiuni psihice în urma cărora viața socială li se scurtcircuitează, fac nu doar terapie prin artă, ci ajung să-și câștige traiul. Alături de cei afectați de schizofrenie, cei doi creează obiecte decorative pe care le vând pe la târguri și pe care speră să le vândă cât mai curând pe magazinul online al asociației și printr-o rețea de magazine de obiecte decorative din Sibiu, acolo unde și activează. Cei mai mulți dintre oamenii cu care lucrează au un lung istoric de internări, în urma căruia, ținând cont de particularitățile comportamentale aferente, le este aproape imposibil să-și găsească un job. Deși, după cum spune Mugur Frățilă, uneori munca alături de acești beneficiari este oarecum dificilă, neputând exista un ritm consecvent, Tonal încearcă să ducă mai departe întreprinderea socială, care n-ar putea funcționa fără ajutorul voluntarilor și prietenilor binevoitori.
Genți din meshuri publicitare reciclate, realizate de persoane afectate de excluziune socială, în cadrul Atelierului fără Frontiere din București
Printre conferințe și dezbateri, NESsT a premiat ieri șase astfel de întreprinderi, selectate dintr-un număr de 80 de proiecte înscrise la concurs. Alături de traininguri, consultanță și susținere, aceste șase proiecte au primit ieri finanțări între 11.500 și 10.000 de dolari, ce îi vor ajuta pe întreprinzători să-și ducă mai departe misiunea. Prima organizație premiată a fost Fundația Agapis din Zalău, care de ani buni promovează dezvoltarea sustenabilă a comunităților din județul Sălaj, și care a lansat de curând proiectul The Art of DAR (foto stânga)– realizarea unor produse locale exclusiviste, destinate unor gourmet cu dare de mână. Mai precis, 1001 de pachete cu gemuri și 1001 de pachete speciale cu speciale, vândute în ambalaje realizate manual, însoțite de lingurițe din argint masiv. Asociația Village Life a fost, de asemenea, desemnată câștigătoare, activitatea ei constând în organizarea unor tururi în satele din apropierea Bucureștiului, unde turiștii sunt cazați în casele țăranilor și implicați în toate activitățile gospodărești. Asociația Mai Bine din Iași a primit la rândul ei 11.500 de dolari, bani ce urmează să fie investiți într-un concept store ce susține alimentele bio, direct de la producătorii locali, încurajează comerțul echitabil și contribuie la integrarea socială a persoanelor cu dizabilități din zonă. Cât despre Asociația Gaspar, Baltasar și Melchior din comuna Piscu, aceasta a câștigat 10.000 de euro pentru un proiect care atrage atenția asupra unui fenomen pe cât de răspândit, pe atât de nociv mediului rural. Organizând ateliere de meșteșuguri tradiționale, de la olărit, la țesut la război, asociația pornită de doi oameni de bine a pus bazele unei școli private pentru copiii din zonă fără acces la educație, ba chiar a constituit și un manual alternativ de meșteșuguri tradiționale, folosit momentan în câteva școli din București. Cel de-al cincilea câștigător NESsT de ieri a fost Asociația Umanitară Împreună pentru Ei din Baia Mare, care derulează un proiect de producție a materialelor textile, unde oferă locuri de muncă pentru persoane dezavantajate din comunitățile locale. Împreună pentru Ei este, de altfel, una dintre puținele organizații implicate constant și activ în susținerea comunităților de romi din controversatul cartier Craica, afla sub amenințarea buldozerului, dar și din fosta uzină chimică Cuprom, unde au fost mutați de primarul orașului. Pentru această ediție, ultimul proiect care a primit finanțare de 10.000 de euro a fost Fundația Ruhama din Oradea, unde romii din zonă realiează împletituri tradiționale din nuiele.
2 comentarii
oai cat de bine! minunat articol, minunate vesti.
Sugerez ca produsele realizate din aceasta zona, sa le fie aplicate o inscriptionare specifica, din care sa rezulte originea lor. Cred ca se poate face mult mai mult, in sensul ca importantelor lanturi comerciale, sa fie solicitate sa accepte in incinta lor, tonete NUMAI CU ASEMENEA PRODUSE. Adecvat ar trebui sa fie si ,,cuplarea,, in aceasta actiune de promovare a televiziunilor. Sunt convins ca domnisoara Andra Matzal, alaturi de sensibilitatea activa si excent transmisa cititorilor, are si resursele de actiune. Nu omit, nici campania electorala ptr. parlamentare, partidele politice au un consistent vid de idei.