Afacerea “Incineratorul” promite contracte beton

0

Prezenţa consorţiului EPEM/ISPE – unul dintre pionii pe harta consultantei tehnice în proiectele de management al deşeurilor – n-a fost o surpriză nici în cazul iniţiativei Ministerului Mediului de a construi două incineratoare cu producere de energie destinate arderii deşeurilor. Iată o afacere de peste 500 de milioane de euro. La liziera unei păduri, rotile unei maşini de teren au desenat o urmă proaspătă. Portierele se trântesc cu zgomot, coboară doi domni în costume elegante. Se încruntă şi privesc înainte către linia orizontului, acolo unde, în ceata târzie de decembrie, se conturează discret silueta unui fel de furnal. În mintea lor, pentru că în realitate încă nu s-a construit nimic. De pe hârtie însă, acolo unde linia orizontului e singura granita a ceea ce se poate face cu fondurile europene se distinge tot mai clar marginea a doua incineratoare (un fel de furnale în care se arde gunoiul, proces din care rezultă energie).

de Oana Dan (Dela0.ro)

 

 

E dimineaţă devreme sau poate se lasă seara. Detaliile romantice nu sunt importante. Călcătura apăsată care denotă siguranţă de sine este, însă. Cu pasul lor sigur, mereu înaintea vremurilor, cei doi au fost şi au rămas nişte „băieţi deştepţi”. Deşi culoarea politică s-a schimbat, ei sunt încă în anturajul norocos, prin subsolurile căruia curg banii europeni.

Un lucru e clar: ei nu încadrează cu peisajul. Pantofii scumpi n-au călcat niciodată printr-o groapă de gunoi. Costumele nu s-au impregnat de mirosul greu al levigatului. Mâinile în schimb au atins şi semnat zeci de hârtii despre toate acestea. Ei sunt doi dintre „băieţii deştepţi” ai gunoaielor care, mereu sub radar, ştiu traseul banilor şi îl deviază către conturile lor. Prin contracte cu statul, aprobate de Comisia Europeană.

Clienţi fideli

Acum o lună, Ministerul Mediului răspundea unei solicitări, explicând că „România va beneficia prin atragerea fondurilor europene de instalaţii moderne de valorificare energetică a deşeurilor municipale”. Exprimarea oficială, seacă, ascunde adevărul. Nu România şi plătitorii de taxe vor beneficia de aceste fonduri, ci nişte „băieţi deştepţi” care fac parte din clientela fidelă când vine vorba de contractele cu statul.

Branşat de ceva vreme la proiectele finanţate din bani europeni, prezenta consorţiului EPEM/ISPE –  unul dintre pionii pe harta consultantei tehnice în proiectele de management al deşeurilor, alături de Romair şi Interdevelopment – n-a fost o surpriză nici în cazul construirii celor două incineratoare. În prezent, consultantul tehnic este Ministerul Mediului, iar EPEM/ISPE va preluă rolul tehnic pe cele două proiecte lansate pe regiunea Bucuresti-Ilfov şi Braşov. Etapele următoare constau în organizarea licitaţiei pentru a selecta consultantul ce va pregăti licitaţia destinată alegerii constructorului. Compania ce va câştiga lucrările de construcţie va opera într-un sistem de tip Design – Build – Finance – Operate (DBFO), adică va contribui cu o parte din fonduri pentru construirea instalaţiilor de incinerare, urmând să îşi amortizeze investiţia prin operarea ulterioară a acestora, explica Ministerul Mediului. Informal, modelul nu aduce nicio noutate, fiind paradigma după care acţionează mai multe firme de salubritate din ţara care, pretextând anumite investiţii pe care le fac în staţii de sortare şi compostare, solicita municipalităţii prelungiri automate ale contractelor pe 12-16 ani, tot pentru a-şi amortiza investiţiile. Interesant este că, cel mai adesea, aceste investiţii se fac cu bani atraşi de la Fondul de Mediu, vehiculul de investiţii al ministerului, alimentat cu bani proveniţi din taxa auto sau alte taxe de mediu.

În acelaşi timp cu organizarea celor două licitaţii, proiectul presupune şi definitivarea aplicaţiilor de finanţare (studiul de fezabilitate, planul de achiziţii, documentaţii privind atribuirea contractelor de servicii etc.) şi transmiterea acestora către Comisia Europeană. După ce acestea sunt aprobate, urmează implementarea propriu-zisă a noilor sisteme de management integrat al deşeurilor, schimbare ce va permite şi construirea acestor unităţi, în ciuda criticilor şi reticentei internaţionale care pun sub semnul întrebării funcţionalitatea şi eficientă unor astfel de facilităţi.

Formal, Ministerul Mediului susţine că aceste instalaţii (de tip Waste to Energy) contribuie indiscutabil la atingerea tintelor privind valorificarea, reciclarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor asumate de statul român prin semnarea Tratatului de Aderare.

Bani versus energie

Planurile de investiţii indica cheltuirea a 177 de milioane de euro, fără TVA, dintre care aproape 136 de milioane este costul efectiv al instalaţiei de valorificare energetică din zona Braşov. În cazul incineratorului din regiunea Bucuresti-Ilfov, costul instalaţiei este de 300 de milioane de euro, pe când cel al investiţiei totale de aproape 342 de milioane, fără TVA. Banii provin în mare parte din surse europene şi de la bugetul de stat al României, iar un procent din surse private, fiind acoperit de viitorul constructor, care se va erija şi în operator al unităţii.

Capacitatea instalaţiilor de valorificare energetică cu cogenerare a deşeurilor municipale va fi de 156.000 t/an pentru judeţul Braşov, respectiv de 380.000 t/an pentru regiunea Bucureşti – Ilfov. Asta se traduce, în medie, în 70 de locuri de muncă pe fiecare unitate, mai transmite Ministerul Mediului

Masonii şi prietenii lui DIP

Revenind la cei doi băieţi isteţi, în cazul de faţa ei poartă numele de Dan Ioan Gheorghiu şi Viorel Gafita, ambii acţionari în ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice), primul fiind preşedinte, iar cel de-al doilea vicepreşedinte. Numele lor nu sunt noi pe harta contractelor cu statul. Din contră, cei doi fac parte din cercul de apropiaţi ai fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, în al cărui mandat s-au perfectat celebrele contracte cu „băieţii deştepţi” din energie. Viorel Gafita este unul dintre aceştia. El deţine un pachet de 27% din firma Romelectro SA, care la rândul ei este acţionarul majoritar în ISPE, controlând 67%.

Despre Romelectro, romaniacurata.ro scria anul trecut că a fost unul dintre sponsorii PDL în campania electorală de la alegerile generale din 2008. Întâmplare care i-a şi adus în următorii doi ani contracte cu statul de peste 20 de milioane de euro, mai ales în energie.

Gheorghiu şi Gafita mai deţin acţiuni împreună şi la alte două companii, restaurantul Isoletta din Parcul Herăstrău din Capitala şi firma de comerţ Biocarb SĂ. Despre primul presa a speculat adesea că ar fi mason, iar despre cel de-al doilea că, în ciuda schimbărilor politice, a rămas branşat la resursele de energie, fiind unul dintre cei care a câştigat des contracte cu statul în acest domeniu. Printre ultimele succese se număra contractele de retehnologizare a marilor centrale de producere a energiei din bazinul Olteniei. Descris de revista „Forbes” drept un om de afaceri discret, Gafita, în vârstă de 59 de ani, rulează o avere de 35 de milioane de euro. Un apropiat al lui DIP încă din perioada comunistă, Gafita a fost şi el în vizorul procurorilor în dosarul „Energia”, deschis în 2005, în cazul de cumpărare de energie ieftină de la complexele Rovinari şi Turceni.

CE: Biografia celor care câştigă licitaţiile, irelevantă

Într-un limbaj formal, Comisia Europeană, prin vocea lui Lucy Johnson, purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru mediu, Janez Potocnik, admite ca incineratoarele – o soluţie în paradigma managementului deşeurilor (pe locul patru ca importanţa, după prevenire, refolosire şi reciclare) prezintă anumite riscuri asupra sănătăţii şi mediului. Riscuri ce pot fi minimizate prin respectarea legislaţiei în vigoare, după cum subliniază aceasta. Totuşi, vocea comisarului de mediu nu vede un risc major în inhibarea reciclării prin construirea de incineratoare de mare capacitate, subliniind chiar că este o măsură de dorit în România care, în 2009, depozită la groapa 99% din cantitatea de deşeuri municipale.

În ceea ce priveşte recentul contract câştigat de consorţiul EPEM/ISPE, tot ce are de comentat Comisia este ca „licitaţiile se organizează după regulile naţionale, în conformitate cu directivele europene” şi că executivul european îşi rezerva dreptul de a cere anumite verificări asupra anumitor licitaţii, dar numai dacă există suspiciuni că se petrec fraude. În acest context, poziţionarea încrezătoare a celor doi „băieţi deştepţi” pe harta proiectelor de mediu acoperite din fonduri europene, nu pare să deranjeze la Bruxelles. Ba mai mult, informaţiile de culise despre asta sunt dezavuate ca „irelevante”. „Contextele personale despre unele dintre părţile interesate în cadrul licitaţiei sunt irelevante”, a transmis Lucy Johnson.

 

Foto: Flickr /Alan Stanton

Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Dela0.ro.

Puteti citi si:

Jocuri murdare de-a Master Planul


Leave A Reply