Aduceți romii înapoi în Cluj-Napoca!

Aproximativ 200 de persoane vor înconjura luni Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru a reaminti evacuarea forțată și mutarea a circa 300 de locuitori, majoritatea de etnie romă, în urmă cu doi ani. Activiștii vor solicita astfel autorităților să readucă cetățenii romi înapoi în oraș. Acțiunea presupune realizarea unui spectacol de magie care implică levitația primăriei și mutarea ei, ghiciți unde?! După eveniment, organizațiile semnatare în statement și invitație vă propun o expoziție, după care marți, 18 februarie, ora 17.00, va fi organizată o dezbatere publică la Facultatea de Științe Politice, la care vor participa reprezentanți ai Primăriei, Consiliului Județean, Prefecturii ;i parlamentari clujeni, care vor intra în dialog cu reprezentanți ai locuitorilor din Pata Rât, membri European Roma Rights Center (ERRC), Amnesty International, United Nations Development Programme (UNDP), Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice.

 

de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC)

 

În urmă cu doi ani, autoritățile locale din Cluj-Napoca au evacuat forțat circa 300 de persoane, majoritatea de etnie romă, din zona centrală a orașului, de pe strada Coastei. De atunci, cei mai mulți dintre ei locuiesc la extremitatea Clujului, acolo unde i-a mutat Primăria: zona Pata-Rât, în proximitatea rampei de gunoi a orașului și a depozitului pentru deșeuri chimice. La scurt timp după evacuare, romii au început o bătălie lungă pentru dreptate. Ernest Creta este unul dintre ei, care acum trăiește într-o locuință improvizată din Pata-Rât:

Pentru noi, este o comemorare tristă. În data de 17 decembrie, dimineața în zori, pe strada Coastei a apărut un număr impresionant de polițiști, însoțind autoritățile locale. Ne-am simțit copleșiți și speriați de numărul mare al polițiștilor. Presiunea autorităților și amenințările lor ne-au făcut să acceptăm locuințele propuse de ei, fără să știm exact unde se află sau care sunt condițiile de locuit acolo (Ernest Creta).

Condițiile din noua locație erau sumbre. Circa 30 de familii nu au primit deloc locuințe și au rămas pur și simplu în stradă. În jur de 46 de familii au primit câte o cameră, dar trebuie să împartă toaleta și baia cu alte trei familii din locuințele modulare.

Cea mai importantă punte de legătură cu orașul este autobuzul școlar, care pornește la 7.15 dimineața. Autobuzul orășenesc obișnuit are stație la o distanță de 2,5 km, iar pentru a-l accesa trebuie traversată calea ferată.

Noi am fost integrați în viața orașului atunci când locuiam pe strada Coastei. Aveam locuri de muncă, copiii mergeau la școală, aveam condiții de viață decente, acces la parc etc. Aici, la rampa de gunoi, ne simțim ca într-un ghetto (Ernest Creta).

În decursul ultimilor doi ani, Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (GLOC), Amnesty International și European Roma Rights Centre au sprijinit oamenii de pe strada Coastei în lupta lor pentru dreptate și demnitate. În declarația lor comună, la comemorarea zilei de 17 decembrie 2010, organizațiile fac apel la autoritățile locale din Cluj-Napoca:

Primăria a demarat o evacuare forțată care a încălcat reglementările privind drepturile omului, aplicabile și în România. Guvernul central a eşuat în a proteja aceste drepturi violate de către acțiunile primăriei. Autoritățile locale și naționale au responsabilitatea urgentă de a îndrepta această situație, de a asigura persoanelor evacuate locuințe adecvate și revenirea în oraș.

Persoanele evacuate de pe strada Coastei au solicitat audiență la autoritățile locale de mai multe ori, pentru a discuta despre condițiile de locuire precare în urma evacuării.

Reprezentanții Primăriei i-au primit într-un final în cursul acestui an şi le-au spus că vor muta persoanele de etnie romă din Pata-Rât începând cu 2014, prin intermediul unui proiect elaborat în comun cu Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite. Cu toate acestea, relocarea planificată rămâne vagă și comunitatea romă se va confrunta încă câţiva ani buni cu condiţii de locuire sub standarde, care îi împiedică să se folosească pe deplin de dreptul lor la educație, muncă și servicii de sănătate.

În zona Pata-Rât și a Cantonului trăiesc aproximativ 1.500 de persoane, dintre care 300 au fost mutate de pe strada Coastei. Ceilalți locuiesc pe strada Cantonului, în “Dallas” (vechiul Pata-Rât) și o parte dintre ei chiar lângă rampă. Condițiile de locuit sunt extrem de inadecvate, așa cum explică și Iosif Adam, locuitor al străzii Cantonului:

De curând, am început să ne organizăm. Nu vrem să se uite de noi. Mulți dintre noi au fost mutați aici de către Primărie în 2002 și după. Ni s-a spus că aceasta va fi o locație temporară pentru noi. Și uite că suntem în 2012! Și ne luptăm cu lipsa actelor de identitate, a electricității, a apei… (Iosif Adam).

Context

Pentru a marca doi ani de la evacuarea forțată și relocarea la Pata-Rât, comunitățile afectate de aceste măsuri, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Amnesty International, gLOC, ERRC, tranzit.ro/cluj, AltArt și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai organizează o serie de evenimente cu titlul: “Pata-Rât 2012: Romi împinși la margini”.

Organizațiile reamintesc astfel autorităților clujene și guvernului național că circa 1.500 de persoane de etnie romă locuiesc acum în zona Pata-Rât. Aproximativ 42% dintre ei au fost mutați acolo de către autoritățile locale. Romii de pe ”Colina Verde”, cei de pe strada Cantonului, cei din ”Dallas” și cei de lângă rampa de gunoi suferă zi de zi efectele destructive ale segregării și condițiilor de locuire precare, cât și ale rasismului și discriminării care încălca drepturile și demnitatea umană.

Amnesty International a documentat faptul că evacuarea forțată a comunităților de romi din așezări informale a constituit deja un tipar recurent în România. Nu există prevederi legale privind obligația autorităților locale de a avertiza în timp util și în mod adecvat persoanele din așezări informale că urmează să fie evacuate. Cu toate că evacuarea poate fi amânată dacă persoanele în cauză contestă decizia în instanță, de cele mai multe ori cei afectați află despre evacuare doar cu câteva zile înainte și nu au resursele necesare pentru a porni o acțiune juridică în instanță. De asemenea, în baza reglementărilor internaționale privind drepturile omului, nu ar trebui să aibă loc evacuări în timpul iernii.

România a aderat la o serie de tratate internaționale și regionale privind drepturile omului, care garantează și protecția dreptului la locuire adecvată. Aceste tratate includ: International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights, the International Covenant on Civil and Political Rights, the Convention on the Rights of the Child, The International Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination și the Revised European Social Charter. În virtutea obligațiilor ce rezultă din aceste tratate, România trebuie să asigure că dreptul la locuire adecvată, inclusiv dreptul de a fi protejat împotriva evacuării forțate, este respectat în întreaga țară.

 

PATA RÂT 2012: ROMI ÎMPINȘI LA MARGINI

17 Decembrie, ora 17.00-17.15

În fața intrării principale a Primăriei: PATARÂT 2012. Și noi aparținem orașului!

17 Decembrie, ora 18.00-20.00

“tranzit.ro/cluj”, str. Brassai nr. 5: PATARÂT 2012. Romii nu au loc?

18 Decembrie, 17.00-20.00

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB Cluj, str. Traian Mosoiu nr. 71, sala 5/2: PATARÂT 2012. Hărți ale drumurilor posibile.

 

Puteți accesa și:

Romanian Beauty la Pata Rât. Primul marș anti-segregare din România

VIDEO Documentarul “Prea-fericiţii din groapa de gunoi”, disponibil integral pe net

Pata Rât şi sacralitatea proprietăţii