Adicţia noastră cea de toate zilele

9

Oricine fumează de o bucată de vreme ştie că a te lăsa este foarte greu. Mulţi se lasă câteva zile, unii câteva luni, puţini reuşesc să o facă definitiv. Şi chiar şi pentru ei, “uşa rămâne deschisă” toată viaţa. Fumătorii se supără când li se spune că ţigara este un drog, iar ei au o adicţie. Chiar au inventat un termen mai moale – drogul social – adică un fel de drog acceptat, legal şi mai puţin periculos.

de Dragoş Cîrneci, specialist în neuroștiințe și doctor în psihologie

De ce este însă atât de greu să te laşi de un asemenea “drog social”, de ce are atâta putere asupra consumatorilor? Neuroştiinţele au descifrat mecanismul. Şi ce au găsit  cercetătorii ne pune pe gânduri…

Adicţia ne influenţează genele. Nicotina din ţigări este un drog. Ea acţionează în creier asupra a diferite substanţe neurotransmiţătoare, adică acelea prin care neuronii comunică unul cu altul. Cele mai vizate sunt acetilcolina şi dopamina. Prin acţiunea asupra dopaminei, nicotina produce plăcere, dar şi adicţie. La fiecare ţigară fumată, dopamina se descarcă în zonele creierului care sunt răspunzătoare de senzaţia de plăcere. Această descărcare repetată modifică felul în care se exprimă genele din neuronii respectivi, iar aceste modificări ale genelor conduc la modificări în structura şi funcţionarea neuronilor. Astfel, ei devin mai puternic conectaţi unul cu altul şi mai sensibili la orice lucru din mediu care a fost asociat cu fumatul – locurile unde fumăm, momentele zilei, activităţi după care fumăm, etc. Asta e adicţia.

Adicţiile pentru care trăim. Este bine să ştim că acest mecanism biologic al adicţiei este universal nu numai pentru toate drogurile, dar şi pentru toate lucrurile care ne produc plăcere – mâncare, sex, muzică, parfumuri, maşini sau alte bunuri pe care le cumpărăm. Şi nu numai pentru bunuri, dar şi pentru persoane – ataşamentele pe care le avem faţă de oamenii apropiaţi sunt forme de adicţie. Obişnuinţele, convigerile şi credinţele pe care le avem sunt forme de adicţie. În general lucrurile pe care tindem să le repetăm, să le căutăm, şi cărora le simţim lipsa când nu le mai avem. Şi ăsta nu e doar un punct de vedere. Sunt tehnici de laborator prin care se poate vizualiza această  “blasfemie”. Spun asta tocmai pentru a sublinia că fumatul pune stăpânire pe mecanismele din creierul consumatorilor responsabile de o bună parte din viaţa socială. De aceea e greu să te laşi de fumat.

Cum scăpăm? Si atunci, cum reuşesc unii să se lase? Lasatul de fumat, şi de orice alt drog, este o formă de învăţare. Numită extincţie. Practic, creierul învaţă să asocieze altceva cu locurile şi activităţile anterior asociate cu fumatul. Dar pentru asta trebuie să-i dăm ocazia să o facă şi timpul necesar. Care este în jur de 60 de zile. Si este greu, pentru că a fost învăţat cu o recompensă pe care acum nu o mai primeşte. De aceea, este bine să-i dăm în acest timp recompense, preferabil unele sănătoase. Sportul şi munca în care ne folosim mâinile produc aceeaşi descărcare a dopaminei ca şi fumatul. La fel şi seminţele de floarea soarelui şi exploratul locurilor noi şi învăţarea a ceva nou. Da, învăţarea a ceva nou în perioada lăsatului de fumat, creşte sansele de succes. Şi încercaţi să nu faceti toate lucrurile astea singuri ci împreună cu prietenii sau persoanele apropiate. Invăţaţi să fiţi altfel.

 

Foto: Flickr / John Suler

 


9 comentarii

  1. Super fain articolul.
    Bine scris si cu solutii – imi da mult curaj ca altii se pot lasa de fumat!

    merci si sper sa mai scrii astfel de articole!

  2. Dupa 7 ani in care am fumat zilnic, mi s-a pus o intrebare: “De ce fumezi?” Raspunsurile care mi-au venit in minte: “de placere; ma relaxeaza; socializez usor etc” erau puierile, deja banale. Si atunci m-am gandit serios la asta si mi-am pus si eu aceeasi intrebare: “DE CE FUMEZ?” Raspunsul a fost simplu: NU STIU. Astfel nu am gasit motive reale pentru prostul obicei, si iata azi dupa un an si jumatate de atunci pot sa ma declar nefumator si ma simt ca si cum n-as fi fumat niciodata, nu ma mai regasesc in gest, in miros, in viciu. Un drum greu la inceput anevoios dar cu maxim succes. Important este sa-ti doresti. Orice fumator va spune as vrea sa ma las dar nu pot. NU! Ii face placere sa fumeze, nu-si doreste sa renunte.

    Bafta

      • Elena a spus ca e important sa-ti doresti sa renunti la fumat – nu sa-ti doresti sa fumezi. Citeste cu mai multa atentie inainte de a te apuca sa-ti bati tastatura aiurea.

        Also, e cel putin la fel de stupid sa folosesti cuvinte puternice gen “nimeni” sau “niciodata”.

  3. Pingback: Cum să ne scriem memoriile

  4. Pingback: Scăpăm de adicţii alergând | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Oxitocina – molecula încrederii | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply