Activiștii pentru drepturile romilor ar trebui să aibă mai mulți copii – dar cîți?

3

 Propunerea lui Rareș Buglea, activist pentru drepturile romilor, președintele organizației de tineret Alba, consilier local, de a steriliza femeile rome care nu au mijloace materiale să-și crească copiii e rezonabilă, logică, rațională, pragmatică, eficientă și perfect adecvată gîndirii liberale. Pentru a compensa însă dezechilibrul de natalitate, măsura ar trebui dublată de o alta.

 de Dan Sociu

 

Sterilizarea unei categorii de femei va duce la o scădere a natalității, care implică o scădere a forței de muncă și îmbătrînirea populației. Pentru compensare, modesta mea propunere e ca activiștii pentru drepturile romilor și partenerii lor de viață să fie obligați prin lege să aducă pe lume și să crească un număr de copii măcar egal cu cel al copiilor nenăscuți în urma sterilizării femeilor rome.

Cum s-ar putea stabili acest număr? Simplu, prin anchetă socială, ca și în cazul sterilizării. Statul face o evaluare a posibilităților materiale a activiștilor pentru drepturile romilor și, în funcție de rezultate, li se prescriu acestora un număr de copii pe care sînt obligați să-i dea societății.

Să luăm cazul lui Rareș Buglea. Acesta a primit în 2011 un salariu de 70 000 de lei de la Asociația pentru protecția romilor Pakiv.  70 000 de lei într-un an înseamnă 5.833 de lei pe lună, echivalentul a 5.833 de kg de fier vechi colectat, 648 de kilograme de pet-uri colectate, 2.916 kg de baterii uzate (aceste echivalențe nu au un sens în argumentație, sînt doar pentru culoare). Cu 5.833 de lei pe lună poți crește un copil, dar activistul trebuie să trăiască și el din munca lui deci să zicem că jumătate din bani ar reveni pentru cel mic, de unde ar ieși cam jumătate de copil pe lună, 6 copii pe an. Pentru că e absurd să-i cerem unei activiste sau unei soții de activist să nască de 6 ori pe an, putem găsi un numitor comun – la aproape 60 de milioane de lei pe lună cît cîștigă, le-am putea cere, fără să forțăm prea mult libertatea lor individuală, să facă minim 5 copii într-o viață.

O opțiune pentru activiștii și activistele care nu pot sau nu vor să nască ar fi adopția de copii romi, ceea ce nu ar crește practic natalitatea, dar ar rezolva unele probleme sociale dintr-un foc și ar fi o dovadă de dăruire activistă maximă.

Evident, problema care apare e că 5 copii necesită multă dragoste și atenție și activiștilor le-ar rămîne prea puțin timp pentru rezolvarea unor probleme globale precum declararea Internetului ca drept al omului. Însă cu un salariu de 70 000 de lei pe an în mînă, credem că îți poți găsi timp și pentru așa ceva.

 

 

 

 

 


3 comentarii

  1. cred ca discutia e un pic mai nuantata. nu exista o legatura necesar directa intre numarul de persoane si forta de munca; poate doar cu potentialul muncii. chiar si acum sunt importante categorii sociale neocupate, cum ar fi tinerii intre 18 si 25 de ani – ei exista, pot da anumite informatii despre dinamica fortei de munca si despre populatie in general, insa nu inseamna ca si aduc o contributie. plus ca nu-nteleg comentariul despre salariu; mie mi se pare o suma decenta. pe tine te impresioneaza?

  2. Pardon? Cand lumea e atat de suprapopulata, vrei sa propui CE? Din punct de vedere ecologic, orice scade natalitatea oamenilor e un lucru bun si absolut necesar iar orice o creste e dezastruos. Punct. Ca din punct de vedere economic e invers inseamna doar ca trebuie sa schimbam sistemul economic.

    Problema mea cu propunerea respectivului e ca discrimineaza. Ar trebui sa se refere la oricine, nu doar un anume sex si o anume etnie… Si sa tina de genetica, de abilitatea persoanei de a crea un copil cu rezistenta sporita la contactarea de boli din mediu si fara risc de malformatii si boli autodobandite, si bineinteles cu abilitati (fie ele fizice sau mentale) deosebite. Cine CRESTE un copil trebuie sa-l poata intretine, pt. cine-l face sunt alte criterii determinante, iar cele doua lucruri pot fi facute de persoane complet diferite.

  3. buna gluma, dar daca cei mai multi copii ar creste in familii mic burgheze cine ar mai fi apoi dispus sa munceasca pe salarii modeste in toate domeniile de baza, de la agricultor si muncitor la menajera si functionara de ghiseu?

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger