După cum aţi aflat probabil deja, ACTA a fost trasă pe linie moartă, fiind trimisă la Curtea Europeană de Justiţie, iar România a decis amînarea ratificării (mă bucur că şi în comunicatul ofical au folosit termenul corect – amînare şi nu suspendare).
de Bogdan Manolea, Director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet) (Sursa: Legi Internet)
Acest text este distribuit sub licenţă CC BY 3.0 România
Deşi ar trebui să ne bucure o asemenea decizie, ea de fapt este o mişcare politică menită să ma liniştească spiritele agitate ale internauţilor, dar şi să amăgeasca publicul, pt că decizia CEJ se poate referi doar la conformitatea ACTA cu Tratatele UE, nu şi cu acquis-ul comunitar.
Asta n-o să ne scutească de încă o probabilă modificare a legii drepturilui de autor, care, în stilul deja devenit anost, propune inclusiv întărirea drepturilor de proprietate intelectuală.
Să mă explic: În Septembrie 2010, Ministerul Culturii propunea modificarea legii dreptului de autor. Ca nişte cetăţeni onorabili, ApTi şi ORDU au depus o serie de comentarii referitoare la modificările aduse.
Evident, nu am primit niciun raspuns că au fost primite. Nu am primit nicio invitaţie la vreo dezbatere publică sau privată (deşi am cerut în mod expres acest lucru). Pe scurt, habar n-avem ce s-a ales din propunerea aia.
Dar iată că, în paralel cu protestele ACTA, 3 deputaţi depun la Parlament (la Senat s-a înregistrat sub nr. B44/2012 din 15.02.2012) o propunere de modificare a legii dreptului de autor care (surprize! suprize!) este aproape o copie fidelă cu proiectul nediscutat al Ministerului Culturii.
Deci – ce dezbatere publică? Ce proteste ACTA? Ce contează că oamenii ne spun clar că nu mai vor regimuri absurde de proprietate intelectuală, ci un copyright flexibil adaptat la era digitală?
Noi luăm propuneri vechi şi le repunem pe tapet, pt că putem.
Ete, na!
Proiectul NU apare pe lista Senatului de acte normative în dezbatere, aşa că staţi liniştiţi.
Pentru că din textul propunerii n-o să înţelegeti mai nimic din ce aduce de fapt nou propunerea, s-au pus colegii de la ApTI şi au facut un tabel de concordanţă între texte .
Rezum pe scurt principalele subiecte care NU fac obiectul dezbaterii publice (şi care sunt identice cu cele ridicate la fileu din 2010):
- operele orfane (al căror autor nu mai poate fi identificat)
- perioada absurd de lungă de protecţie a operelor protejate de drept de autor – viaţa autorului + 70 de ani după aceea. În proiect se prevede că dacă autorul nu mai are moştenitori, va fi un organism de gestiune colectivă ce va prelua drepturile.
- Se vrea să se intre mai uşor în calculatorul găsit într-un loc în care există un mandat de percheziţie – nu contează al cui este calculatorul:
Ori de câte ori autorizaţie de percheziţie domiciliară este dispusă pentru constatarea unei infracţiuni savârşite prin intermediul unui sistem informatic, se prezumă că este dispusă şi pentru accesul în
orice sistem informatic ce se găseşte în acest domiciliu.
Mergeţi voi şi protestaţi unde vreţi, că aştia din Parlament stau şicopieaza piratează legi.
Acest text a fost preluat de pe site-ul Legi-Internet.ro. Articolul este distribuit sub licență CC BY 3.0 România
Un comentariu
” perioada absurd de lungă de protecţie a operelor protejate de drept de autor – viaţa autorului + 70 de ani după aceea.
Nu stiu cine scrie acest articol dar este total pe din-afara!
Cica”PERIOADA ABSURDA DE 70 DE ANI”;adica nemtii si ceilalti din tarile civilizate si nu din tarile de ciorditori,adica Romanyka si altele ca ea,au gasit de cuviinta sa apere drepturile autorilor,numai noi trebuie sa gasim asta “absurd”.
Du-te Neica si mai citeste LEGILE INTERNATIONALE,inainte de a scrie asemenea bazaconii proletare…