Acoperisurile verzi: Cum readucem natura in oras, facand-o si eficienta economic

39

Departe de a fi o gaselnita a epocii post-industriale cu tendinte eco, acoperisul verde revine in arhitectura occidentala de cateva decenii bune, datorita certelor avantaje estetice, economice si ecologice pe care le comporta. Fie ca e vorba de acoperisuri plate, in terasa, sau de acoperisuri inclinate, de acoperisuri circulabile sau necirculabile, vizibile sau mai putin vizibile, acoperisurile verzi sunt o metoda extrem de eficienta de a reduce costurile de incalzire si ventilare, de a micsora amprenta de carbon a constructiilor si de a improspata aerul urban.

de Ioan-Andrei Egli

Primele acoperisuri verzi consemnate in istorie sunt faimoasele Gradini suspendate ale Babilonului, construite in jurul anului 500 i.Hr. In alte zone ale lumii, precum Scandinavia, Kurdistan sau regiuni din Africa, arhitectura vernaculara traditionala folosea din cele mai vechi timpuri acoperisurile vegetale pentru a feri locuintele de frig sau de arsita, dupa caz. In secolul XIX, acoperisul verde, in special gradina de acoperis, revine in arhitectura occidentala, fiind insa destinat exclusiv clientelei cu dare de mana. In secolul XX trendul continua, accelerandu-se in perioada postbelica si aproape exclusiv in Germania si tarile din spatiul cultural de limba germana, datorita unui cumul de factori precum constiinta ecologica pronuntata, presiunea grupurilor ecologiste si o metodica activitate de cercetare in domeniu. Germania, Elvetia si Austria devin lideri in sensul implementarii, promovarii si cercetarii acoperisurilor verzi, fiind urmate mai recent de tari ca Marea Britanie, Statele Unite sau Tarile de Jos.Ce este insa un acoperis verde? Un acoperis care consta intr-un strat de vegetatie si o structura care sa-l sustina si sa-l izoleze pe acesta. Acoperisurile verzi se subimpart in doua categorii: intensive si extensive. Cele intensive functioneaza asemenea unor gradini, cu plante crescute in mod distinct, care presupun ingrijire periodica dedicata. Totodata, substratul de pamant este mai gros, iar costurile implicit mai ridicate.

Acoperisurile verzi extensive – pe care se concentreaza articolul de fata –  nu sunt in general concepute spre a fi circulabile, iar masa vegetala este tratata nediferentiat, actiunile de ingrijire fiind unitare si minimale. Grosimea substratului este mai mica decat in cazul acoperisurilor intensive, iar costurile, evident, sunt si ele mai mici. O alta categorie de acoperisuri ecologice sunt acoperisurile brune, care au in componenta straturi de pietris, spartura de caramida sau de betoane, si care sunt menite sa recreeze biodiversitatea care apare in siturile post-industriale abandonate, ele fiind gandite a fi colonizate spontan de diverse specii de plante si vietuitoare.

Intrebarea legitima care apare este: de ce am alege un acoperis verde mai degraba decat unul conventional, mai ales in conditiile in care materialele de constructii sunt extrem de diverse si performante?

Nu intamplator vom incepe cu criteriul eficientei economice, cel mai drag dezvoltatorilor imobiliari. Aici merita punctate mai multe aspecte. Daca luam ca exemplu un acoperis plat de bloc, studii efectuate in Canada au relevat diferente extrem de mari de temperatura ale membranei izolante (bitum, de exemplu) in cazul acoperisurilor obisnuite fata de acoperisurile verzi: in timpul unei zile insorite, temperatura membranei a atins 70°C in primul caz, mentinandu-se la 25°C in al doilea caz. Studii comparate efectuate in Germania pe acoperisuri obisnuite si pe acoperisuri verzi cu stratul vegetal dintr-un amestec de plante tipic pajistilor central-europene au stabilit ca temperatura maxima pe timp de vara a fost cu 67% mai mare in cazul unui acoperis obisnuit decat in cazul acoperisului verde. Compozitia stratului vegetal este extrem de importanta, acoperisul verde fiind mai eficient termic atunci cand se folosesc amestecuri de plante de specii diferite.

Un alt aspect economic important legat de acoperisurile verzi este capacitatea lor termoizolanta si eficienta energetica ce rezulta de aici. Un acoperis conventional absoarbe radiatiile solare in timpul zilei, radiind apoi pe parcursul noptii caldura inmagazinata; rezulta temperaturi ridicate atat ziua, cat si noaptea. Un acoperis verde va capta apa in stratul vegetal, apa care se va evapora treptat pe parcursul zilei, ducand la racirea acoperisului, racire care va limita absorbtia de radiatii solare din timpul zilei. In anumite cazuri, energia solara absorbita de un acoperis verde este cu pana la 90% mai mica fata de cea absorbita de un acoperis conventional. De asemenea, in incaperile situate sub un acoperis verde, temperaturile sunt in medie cu 3-4°C mai mici fata de cele situate sub un acoperis conventional, in conditiile unor temperaturi exterioare de 25-30°C. Mai trebuie precizat ca o reducere cu o jumatate de grad Celsius a temperaturii unui spatiu locuit duce la o scadere cu pina la 8% a consumului de curent electric generat de climatizare.

Proprietatile termoizolante ale acoperisurilor verzi pe timp de iarna depind in primul rand de tipul de vegetatie folosita. Vegetatia sempervirescenta este, in mod evident, cea mai eficienta, pe cand cea sezoniera este redusa iarna la o masa amorfa de tulpini golase, ineficienta termic. O buna termoizolare pe timp de iarna depinde atat de grosimea stratului vegetal, cat si de grosimea substratului sau. Astfel, un strat vegetal de 20-40cm grosime care creste pe un substrat de pamant de 20cm echivaleaza cu o termoizolatie de 15cm grosime, acoperisurile verzi devenind astfel eficiente si in ceea ce priveste costurile de constructie pe metrul patrat.

Avantajele legate de mediu pe care le ofera acoperisurile verzi sunt, si ele, multiple. In primul rand, evacuarea apelor pluviale. In mediul urban, circa 75% din apa provenita din precipitatii este imediat evacuata in sistemul de canalizare, deversandu-se in reteaua de ape curgatoare si impovarand-o cu un debit suplimentar nenatural, fapt ce deregleaza ciclul hidrologic. Cresterea brusca a debitului de apa din sistemele de canalizare nemodernizate duce la contaminarea raurilor cu ape menajere uzate. In plus, apele pluviale captate in mediul urban contin particule poluante, care ajung direct in reteaua de ape curgatoare din intreaga regiune. Trebuie precizat ca, in cazul padurilor, numai 5% din apele pluviale se pierd, restul fiind absorbit de catre plante sau sol. In conditiile in care acoperisurile constituie circa 40-50% din suprafetele urbane impermeabile, inverzirea unei suprafete cat mai mari de acoperisuri poate avea un efect concret, masurabil, in a reduce debitele de ape pluviale evacuate.

Un alt efect benefic al acoperisurilor verzi este dat de capacitatea plantelor de a aborbi particulele de substante poluante din aer. Studiile au stabilit ca acoperisurile verzi pot absorbi pana la 95% din particulele de cadmiu, cupru si plumb, si circa 16% din particulele de zinc. O performanta remarcabila, daca ne gandim la recrudescenta fara precedent a bolilor respiratorii in mediul urban, generata tocmai de aceste particule de metale grele. Acoperisurile verzi mai au rolul – extrem de important – de a absorbi dioxidul de carbon din aer si de a-l transforma in oxigen, reducand astfel amprenta de carbon a orasului per ansamblu. In plus, acoperisurile verzi pot compensa fenomenul de insula de caldura generat de oras: procesul de evapotranspiratie a stratului vegetal determina o racire a zonelor adiacente – exact acele cateva grade in minus pe care le sesizam vara atunci cand pasim, de exemplu, intr-un parc cu vegetatie densa. In perioadele de seceta severa, acoperisurile verzi pot fi irigate cu apa pluviala colectata si pastrata in recipiente speciale, astfel procesul de evapotranspiratie putand continua constant, desi, in cele mai multe cazuri, irigatia nu este necesara.

Avantajele estetice oferite de acoperisurile verzi nu trebuie nici ele neglijate. Acoperisul este cunoscut drept „a cincea fatada” a unei case in breasla arhitectilor; un acoperis verde poate integra o cladire in mediul natural, sau poate aduce un strop de natura in mijlocul unui oras cenusiu. „Tot ce se afla sub ceruri si este orizontal apartine naturii” spune Hundertwasser, celebrul arhitect vienez care a creat Hundertwasser-Haus, un ansamblu rezidential cu gradini suspendate, de o arhitectura partial de basm, partial hippie. Alte orase combina frumosul cu utilul si cresc legume pe acoperisuri plate de cladiri. In Sankt Petersburg – in Rusia, stat ex-comunist, deci se poate! – o initiativa cetateneasca reuneste mai bine de cincisprezece blocuri ai caror locatari au creat gradini de zarzavaturi pe acoperis, asigurandu-si o buna parte din necesarul de hrana. La fel se intampla si cu un hotel din Vancouver, in Canada, sau cu sediul orgnaizatiei Earth Pledge din New York.

Buna functionare a unui acoperis verde tine de alcatuirea straturilor sale. Problema cea mai delicata se dovedeste a fi, la fel ca si in cazul acoperisurilor conventionale, hidroizolarea. In plus, problema radacinilor unor plante care pot creste spontan in stratul vegetal face necesara includerea unui strat de protectie la radacini, strat care este, de regula, din PVC.

Tragand linia, constatam ca acoperisurile verzi prezinta numeroase beneficii, care compenseaza cu brio eventualele costuri suplimentare care decurg. Tari precum Germania, Elvetia sau Austria au deja un corpus legislativ bine definit care reglementeaza constructia acoperisurilor verzi. Legislatia este dublata si de programe la nivel de oras sau regiune care incurajeaza constructia unor astfel de acoperisuri, oferind subventii generoase si chiar si consiliere tehnica gratuita din partea municipalitatii! Legislatia elvetiana impune ca echivalentul a 25% din suprafata oricaror dezvoltari imobiliare cu caracter comercial sa se regaseasca sub forma de acoperis verde. Inca din 2002, unul din zece acoperisuri plate din Germania era verde. Deja, calitatea aerului din orasele germane este proverbiala.

La fel cum proverbiala este si „calitatea” aerului bucurestean.

Aproape toate blocurile de locuinte socialiste bucurestene au acoperis plat, ceea ce ar face amenajarea de straturi vegetale extrem de simpla, evident, in urma unei expertize structurale. Este regretabil ca programul de reabilitare termica lansat in ultimii doi ani nu a luat in calcul o astfel de solutie la eternele probleme ale „ultimului etaj”. De asemenea, este regretabil ca asociatiile de proprietari nu s-au gandit, aidoma omologilor din Sankt Petersburg, ca a avea o gradina pe bloc poate fi si mai mult decat o suma de probleme insurmontabile. Ca poate fi o sursa de aer curat, de racoare, chiar si de hrana.

Pentru ca putem da inapoi naturii ce i-am luat la nivelul solului.

Nota: date stranse din Planting Green Roofs and Living Walls, de Nigel Dunnett si Noël Kingsbury, Green Roofs de Anna Cooper, www.urbanroofgardens.co.uk

Foto: Flickr – NNECAPA

Tags:



39 de comentarii

  1. foarte interesant si f.efidient ar fi dar fff.greu m-i se pare a se realiza in aceasta tara unde nimeni nu vrea nimic si unde nu se intampla nimic bun cu regret dar nu pretuim natura ,nu suntem deschisi la nimic nou. sint unul care locueste la ultimul etaj al unui bloc cu platforma dreapta.nefiind nici un cometariu inseamna ca nu este nimeni interesat ,pacat!

    • Ai uitat sa mentionezi ceva: costul este mai ridicat. Si nu neaparat pentru acoperisul in sine, si pentru ce mai trebuie sa construiesti sa plantezi acoperisul “verde”.

      La un acoperis traditional, scheletul se face de obicei din lemn. La acesta, pentru a fi plat, trebuie turnata inca o placa de beton. Si placa aia de beton costa mult in plus, este mult mai grea, deci rezistenta zidurilor de sustinere trebuie marita, cost in plus si la nivelele inferioare. Dintr-o casa, cred ca pe langa fundatie, cea mai costisitoare operatie in “rosu” este turnarea unei placi de genul acesta.

      Deci per total, cred ca iese mai scump asa….

  2. Eu sunt foarte interesat, dar pun pariu ca dinozaurii comunisti de la mine din bloc vor fi impotriva. Chiar si asa, voi incerca sa le zic.

    • Daca locuiesti intr-un bloc vechi n-ai mari sanse sa-ti faci gradina pe bloc. Pentru ca implica niste incarcari in plus aduse structurii de rezistenta, iar unele blocuri si asa stau sa cada. Poate doar un strat subtire de pamant si iarba. Si acum vin altele: cine ingrijeste spatiul? Daca va fi inundat vecinul de la 10 si trebuie refacuta hidroizolatia, ce facem cu iarba? Ca bine ar fi nu sa se peticeasca, ci sa se schimbe toata odata. Daca in schimb, vrei sa-ti construiesti o casa cu acest sistem, bine e sa-i spui inginerului care proiecteaza structura de rezistenta de intentiile tale, sa le ia in calcul.
      Pe scurt, dinozaurii comunisti nu pot fi invinovatiti chiar de tot, desi … ce bine e sa ai pe cine da vina.

  3. Toate bune, dar imaginea aleasa pentru sustinerea articolului NU este un green foof! Este o gradina de balcon obisnuita a unui hotel Mariott. Mai precis Victoria BC Mariott in British Columbia. Am retinut asta fiind la un seminar acolo anul trecut. Am cautat si dovada. Uitati aici: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/63/Victoria_BC_Marriott_green_roof.jpg
    Nu contesta nimeni articolul, dar nu se face sa dai crop la o poza ca sa iasa ce ai vrut tu!
    Rusinicaaaa!!!!

  4. Ar trebui sa vii in Tel Aviv si o sa vezi ca multe cladiri au gradini pe acoperis. Spre deosebire de apartamentele din romania, aici, in Tel Aviv, oamenii folosesc acoperisul cladiri, si a avea un apartament la ultimul etaj este o binecuvantare si nu un blestem (din cauza infiltratiilor cu apa, problemelor de reparatii etc) ca in Romania. Acoperisul multor blocuri este folosit (si vandut/cumparat impreuna cu apartamentul) drept spatiu de recreere, unde amenii incearca sa isi creeze locuri placute si relaxante. Din acest motiv, foarte multe acoperisuri seamana cu mici gradini si pe blocuri de 30 de etaje (si nu numai) se pot vedea copaci si arbusit plantati.

  5. Am incercat si noi un acoperis verde si nu am stiut cum sa scapam de el mai repede. Este necesar un acoperis plat deci mai greu de izolat. Orice reparatie presupune inlaturarea verdetii. Intretinerea este mult mai costisitoare. Oricum nimeni nu urca pe acoperis iar vecinii sunt singurii care se mira …gratis.

  6. Am vazut si eu in Paris pe malul Senei, o cladire a unui institut, care era verde din
    cap pana in picioare. Cu alte cuvinte avea strat de un soi de pamant si pe zidurile
    verticale. Mai sunt si la noi case acoperite de iedera, dar asta era acoperita cu plantute mai mici ce cresteau direct din zidul acela de pamant. Arata frumos, erau
    plantele ingrijite (dar cred ca iti ia mult timp sa faci asta) si probabil ca se comporta
    si ca un f. bun izolator si filtru de praf si substante amintite si in articol. Ar fi frumos
    sa transformam din nou orasele in oaze de verdeata.

  7. Sunt sibian, si am auzit la radio o propozitie, cum ca in Sibiu se va construi o cladire ce va apartine unei structuri de conducere a statului, si care va avea acoperis verde. Din pacate nu am putut sa fiu langa aparatul de radio, sa astept si sa ascult reportajul. Daca aveti informatii despre asa ceva, va rog sa lasa ti un cometariu.

  8. Minunat !
    Dar cum?
    As dori sfaturi competente, a facut cineva asa ceva si n-au fost infiltratii in apartament?
    Nu generalitati ci step by step cum se face .
    Multumesc anticipat.

    • Ma intereseaza subiectul de circa 2 ani, dar n-am gasit nimic legat de realizarea practica la noi. Stau la ultimul etaj si as fi vrut ca macar deasupra apartamentului meu sa fac asa ceva, dar nu cred ca exista vreo legislatie care sa permita asa ceva (excluzand din start mica-intelegere cu vecinii).
      Probabil nu a realizat nimeni pana acum asa ceva in Romania pe o cladire de locuinte si cred ca mai avem de progresat pana acolo. 🙂

  9. ideea nu e rea…
    dar cine vrea sa o faca?
    sunt bani dati fara nici un beneficiu financiar sau comision… ori asa ceva nu e considerat rentabil in romanica…
    de asemenea multi ar considera ca strica arhitectura “frumoaselor” lor cladiri de 100000 de metrii inaltime …

  10. Pingback: pligg.com

    • sigur, cum sa nu ?
      zmecherii defriseaza parcuri, gradini, spatii verzi sa construiasca “buildinguri” cu diverse destinatii iar locuitorii orasului oricare ar fi el n-au decat sa stranga cureaua, sa se multumeasca cu tot felul de improvizatii dintre cele mai nastrusnice. halal ! tara lu’ peste ….!

  11. @ grecu : ai intrat tu prea devreme sa citesti, de-asta nu-s comentarii

    vorbeste cu administratorul, cu vecinii, baga-le printuri ale articolului in casuta postala ……. poate gasesti adepti intre vecinii de (ultim) palier …………. macar incearca 😉

  12. Protectie impotriva radacinilor din…PVC?
    Voi n-ati vazut niciodata asfaltul trotuarelor deformat de radacinile care ieseau prin el?
    Cum rezolvati problema insectelor care vor umple zona de verdeata? Sau lasati pe altii sa stea la ultimul etaj?
    Cum schimbati izolatia de bitum cand se strica?
    De ce sa nu folositi aceiasi bani pentru a planta o suprafata conventionala dar mult mai mare? Dar cum zicea cineva mai sus, noi oricum defrisam nu plantam…

  13. Am citit acum ceva timp ca japonezii au facut un fel de burete care se comporta ca si solul si poate fi folosit pentru acoperisuri verzi. In alta ordine de idei, nu stiu daca iarba ar fi indicata pentru suprafete greu accesibile si greu de intretinut, plante din neamul iederei sau vitei salbatice cred ca si-ar face mai bine treaba

  14. Imi pare rau ca trebuie sa va aduc un pic cu picioarele pe pamant.Voi ati prezentat doar efectele unei asemenea structuri care sunt bineneteles ,benefice.Ce nu ati prezentat:In zona climaterica in care se afla tara noastra,adincimea minima de inghet este de 80cm,asta inseamna ca orice planta nu o sa reziste inghetului daca nu are aceasta masa de sol.Faceti o socoteala,la o densitate minima de 1000kg/mc (dar plantele au nevoie si de apa,deci solul este umed,adica mai puteti pune inca vreo 200kg) cat are pamantul vegetal,o sa rezulte o sarcina suplimentara de 1000kg/mp,care trebuie sa fie sustinuta de intreaga cladire.Daca iarna o sa mai si ninga abundent mai adaugati si greutatea unui mc de zapada si vedeti unde o sa ajungeti.Deci,la cladirile existente ,nici nu se pune problema unei asemenea gradini,fara un calcul de rezistenta si un proiect de consolidare facut in prealabil.Asta o sa umfle costurile simtitor,in asa fel incat o sa-ti treaca cheful de gradini suspendate.Costurile sant f ridicate si in cazul unei cladiri noi,in asa fel incat numai indivizii cu mare dare de mana isi permit asa ceva.(sau institutiile de stat 🙂

    • “adincimea minima de inghet este de 80cm,asta inseamna ca orice planta nu o sa reziste inghetului daca nu are aceasta masa de sol”
      Adica orice planta care are radacini mai scurte de 80cm moare iarna?!! Numai bancuri cu specialisti imi vin in minte acum…

      • Imi pare sincer rau ca ai o fobie ptr specialisti,dar sa stii ca fara ei nu prea poti sa faci nimic,nici chiar sa construiesti o casa,si-mi mai pare rau ca spusele mele te-au descurajat.Hai sa iti explic altfel decat un specialist.Orice vietate (planta,in speta) are nevoie de un spatiu vital sa se dezvolte,spatiu care creeaza un ecosistem.Nu o sa poti creste pesti intr-un bazin de 50cm adancime cum tot asa nu o sa poti creste plante intr-un strat vegetal de 40cm (poate doar iarba).Exista sol nutritiv,dar asta se face numai la culturi protejate,si in cu totul alte conditii,nu intru in amanunte,ptr ca mi-e frica ca iti mai vin ceva idei hazlii…In rest,iti doresc toate cele bune!

      • Mi-e teama ca, de data asta, fobia lui Burete e perfect îndreptãtzitã. La fosta mea locuintza, o vecina s-a pricopsisit în urmã cu cîtziva ani cu un copacel pe acoperis, care incoltzise în praf. Al dracului copacel, desi nu e conifer, si nici 80 de cm de sol n-are, nu a murit nici acum. Ceva asemanator vezi si pe Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Telefoanelor. Doar cã acolo copãcelul a încoltzit într-o crãpturã a zidului exterior, un pic mai jos de un balcon…

  15. In Germania: deasupra unui garaj din demisolul unui complex de locuinte s-a plantat gazon, in continuarea celui din gradina imobilului. Datorita stratului mai subtire de sol, gazonul de pe garaj vara era mereu “parlit”, nici stropitul regulat nu-l facea la fel ca pe “fratele” sau sadit firesc. Verdele pe acoperisuri poate fi ornamental in unele cazuri, nici vorba sa inlocuiasca adevarata natura, de care avem nevoie cu totii…mai putin rechinii imobiliari, care se hranesc cu beton.

  16. Friedensreich Hundertwasser
    el a creat un curent in arhitectura si are proiecte realizate, in genul ca tot ce furi naturii trebuie sa ii restitui. asa apare si acoperisul verde.
    In net cautati Hundertwasserhaus “Waldspirale” in Darmstadt , sau casa celebra din Viena., sau Grüne Zitadelle Magdeburg.

    Cladirea trebuie sa fie capabila sa sustina multe tone de pamant. Si sustin ce a zis Radu Popescu mai sus, costa foarte mult.

  17. Ca la orice subiect, sint pareri pro si contra! Vreau doar sa va sfatuiesc, daca treceti prin Viena, aruncati-va privirile in sus, la ultimele nivele si terase! La ultima vizita, fermecata de paduricile si parculetele de pe acoperis ce se vedeau de jos, am intrebat pe cineva cum e posibil asa ceva, si mi-a spus ca primaria din Viena incurajeaza (probabil cu facilitati semnificative!) mansardarile acolo aunde este posibil, cu conditia ca o anumita cota din terasa sa fie spatiu verde .Asa s-a juns de poti vedea in Viena adevarate parcuri la inaltime, care transforma o vclaadire, cit de mohorita, in ceva ce iti incinta ochii. Unde mai pui efectele benefice, si aici nu ma refer la faptul caq proprietarii merg pe terasa sa se plimbe, are efect asupra poluarii, orice am face noi, tot se vor gasi solutii sa se distruga parcuri, paduri, pt a face loc betoaqnelor! Asa ca de ce sa ne lamentam si sa nu incercam sa facem ceva sa amelioram situatia?
    @Grecu si @SMC, aveti mare dreptate, nu facem nimic, dar vrem tot ! eu sint pentru, stau in centrul Timisoarei, vis-a-vis de Parcul Botanic, dar mi-ar placea sa pot realiza o mansardare cu o terasa in fata, plina de flori si tufe perene! Dar nici o sansa cu Primaria !

  18. Nicolae R Daramus on

    Pretuirea Naturii este – la populatiile “progresiste ” si mai putin dotate- direct proportionala cu saracia ofertei verzi si vii. “Cade padurea pe noi, dom’le, mai lasa-ne cu ecologia ta!” – o replica pe buzele multor poporeni rrromani. Arborii trebuie taiati, ca sa se vada casa inca din drum. Cand natura va fi inlaturata de pe piedestalurile sale vechi si de drept, pesemne ca se va cauta ( oriunde, si in Romania,deci) un surogat. Unul, totusi, deopotriva estetic si util Ceea ce sunt aceste acoperisuri verzi.

  19. si toate parcarile ar trebui refacute in 3 variante posibile:
    1. cu pavele fagure prin care poate creste iarba
    2. cu acoperis cu panouri voltaice sau panouri pt energie termica
    3. din 3 in trei locuri plantat cate un copac pe linie

  20. Sunt si la noi astfel de initiative, dar foarte rare.

    Acum o luna am fost la cineva pe terasa, are apartamentul penthouse intr-un bloc nou mic, iar pe acoperis si-a amenajat gradina si un jacuzzi.

    a pus ceva copacei special pentru terase si iarba tot de terase, spunea proprietarul (aduse din Germania). Gradina avea o vechime de 3 sau 4 ani si arata foarte bine.

    Am vazut in ceva reportaj despre cladirile din Monaco, si aia pusesera chiar si palmieri de 3-4 metri intaltime pe terasa.

    Oricum, adevarul e ca cei ce-si amenejeaza astefel terasele o fac pentru confortul lor personal si nu pentru dorinta lor de ecologizare a vecinilor.

    O sa se amenajeze si la noi astfel de gradini odata cu dezvoltarea economica si inavutirea unora.

  21. In revista National Geographic din iulie 2009, este abordata aceasta tema si sunt date si anumite date tehnice de realizare a unei astfel de gradini, problema se pune in exploatarea ei. Ca sa functioneze si sa te poti bucura de ea aceasta gradina trebuie intretinuta, deoarece plantele cresc si daca nu le tunzi (fie gazon fie alte plante) ajunge sa se salbaticeasca si sa nu mai ai acces la aceasta frumusete. Intretinandu-le se ajunge la cantitate mare de resturi vegetale (cei ce au case in cu spatii verzi amenajate cunosc problema), ele trebuiesc evacuate de pe cladire apoi depozitate si duse in afara orasului. Trebuie apreciat ce volum de munca este necesar si ce costuri inplica.

  22. Mi se pare o idee interesanta.
    Problema supraincarcarii nu cred ca este reala deoarece toate (majoritatea?) blocurilor sunt proiectate sa suporte suprasarcini (sunt orase in care se adauga 1 sau chiar 2 etaje suplimentare tip mansarda fara sa fie afectata structura de rezistenta a blocului).
    Nu cred ca se preteaza plante de dimensiuni mari care ar solicita o grosime mare de sol, ci mai degraba iarba, arbusti etc
    Legat de problema interventiei la izolatia blocului, cred ca s-ar rezolva prin folosirea unor recipiente (ghiveci) in care sa fie crescute plantele, permitand astfel cu usurinta interventii la nivelul izolatiei.

  23. Pingback: Eppur si fare « Project Romania

  24. Ideea cu terasa inverzita este in discutie in Timisoara din 2009, asociatia noastra, AsoP Romania, a lansat proiectul SUS VERDELE pe un bloc din imediata vecinatate a Parcului Botanic,in zona istorica si ne-am izbit de mentalitatea rigida a locatarilor.
    cat despre partea tehnica sunt cazuri si cazuri, nu as generaliza ca e rau sau bine-acestea sunt proiecte care necesita anumite studii premergatoare (rezistenta,hidro,termice,de poluare,sociale etc.) pentru a putea fundamenta o astfel de investitie. noi consideram ca este o posibila rezolvare a unor probleme urbane-daca se implementeaza la scara mare.

  25. Jesus !!! cate comentarii inutile cu si despre specialisti, cu si despre tonele de pamant care vin deasupra ….. Fratilor COMMON nu a zis nimeni ca gradina suspendata trebuie sa fie Gradina Botanica din Iasi. Gradina suspendata doar ca idee NU este o fitza sau un nou moft este un concept pe care multe tari dezvoltate, ale caror oameni au mintile mai dezghetate, l au imbratisat cu foarte mult elan si asta pentru ca este o solutie ECO foarte buna. Unu la mana un strat de doar 8-10 cm de COMPOST si nu pamant care este mult mai greu decat compostul ( NU A SPUS NIMENI CA TREBUIE SA PUI PE PLAFON 15 TONE DE PAMANT !! ) asigura o izolatie termica excelenta, adica vara temperatura din interior nu va urca peste 25 de grade celsius, in schimb iarna gradina suspendata ajuta la pastrarea caldurii in casa si automat va reduce cheltuielile cu incalzirea ! Doi la mana citeam mai sus un cometariu legat de insectele care vor da navala !!! Incredibil ! Frate aia inseamna BIODIVERSITATE !! La cat oxigen consumam de la mama natura macar trei muste bete putem sa ajutam si noi ! In cazul acesta eu ma intreb ce au facut pana acum oamenii care locuiesc la parterului unui bloc cu gradina in spate ??? Nu am auzit macar unul sa planga ca l au nenorocit insectele :)) Ma rog trecem peste ca sa se linisteasca toti specialistii :)) in stratul de compost aplicat deasupra tavanului se pot planta, in cazul in care rezistenta nu permite palmieri si piscine, plante locale adica acele plante care cresc la toate colturile blocurilor si asta este acoperisul verde de tip extensiv adica acela care nu are nevoie de intretinere atenta, acele plante fiind obisnuite cu seceta sau caldura excesiva. Daca facem referire la un acoperis verde de tip intensiv aici este o alta poveste care tine in primul rand de rezistenta plafonului, care va fi data cel mai sigur in urma unui studiu. Ma rog cred ca v am plictisit destul …:)) By the way, si eu stau tot la ultimul etaj si ma gandesc foarte serios la o asemenea gradina care clar ma va scapa de calvarul verilor fierbinti. Voi reveni cu ceva detalii despre pasii care trebuiesc urmati. Va multumesc pentru atentie. La revedere ! :))

  26. daca cineva din Bucuresti si imprejurimi este interesat de realizarea unui acoperis verde firma de amenajare si intretinere gradini va poate ajuta. Dupa citirea articolului trebuie sa apreciati ca in afara de dorinta ,si necesitate , banii sunt cei care vor decide realizarea impecabila – a minim cinci straturi suport din diferite materiale – .
    Sa auzim de bine !
    nistor5@yahoo.com

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger