Acad. Victor Giurgiu: ”Eforturile de protejare a pădurilor, zădărnicite de poftele politicienilor”

8

România are o suprafață împădurită de aproximativ 27% din teritoriul țării, sub media europeană de 36%. Cu toate acestea, politicienii creează în continuare cadrul legal pentru distrugerea  a fondului forestier prin modificarea Codului Silvic, în sensul permiterii fgramentării pădurilor şi exploatării lor nesustenabile. Victor Giurgiu, membru al Academiei Române, este unul dintre cei care se opun adoptării noului proiect legislativ, care îngreunează soarta copacilor ce s-au sacrificat de-a lungul istoriei noastre pentru dezvoltare. Ce ne facem însă când dezvoltarea devine degradare?

 

 

Interviu de Roxana Bucată


În opinia specialistului, principalele păduri amenințate prin modificarea Codului Silvic sunt cele din jurul marilor orașe și din zonele turistice, care vor putea fi împărțite sub un hectar și defrișate în vederea construcțiilor de case. Din nou, eforturile societății civile de protejare a pădurii sunt zădărnicite de poftele politicienilor care au adus noile propuneri de modificare în pragul adoptării de către Camera Deputaților.

Cum apreciați inițiativa parlamentară de modificare a Codului Silvic?

A apărut o inițiativă parlamentară a unor deputați, în frunte cu un deputat silvic, dr. Ion Dumitru, PSD. El a avut niște probleme când a fost în producție și probabil vrea să se afirme, să rămână ceva după dânsul ca activitate parlamentară, iar dacă reușește să facă o lege este un lucru important. Și s-a gândit să facă această inițiativă pentru a modifica actualul Cod Silvic, existent din 2008. Dânșii de la Parlament au venit cu o serie de propuneri, unele bune, dar multe care înrăutățesc legea. Noi, cei de la Academia Română, ne-am zbătut și am avut o dezbatere cu dânsul. Am venit cu multe critici și propuneri pentru ameliorare. Pe unele le-a acceptat, pe altele, nu. Între timp, ei au înaintat la comisia de specialitate. La un moment dat, deputații PSD și-au retras semnătura de pe inițiativă. Dumitru a rămas singurul PSD-ist care susținea modificările. Între timp, s-a produs ruptura în Parlament și proiectul de  “îmbunătățire” a intrat în dezbaterea comisiei de specialitate. Proiectul deja e înaintat spre vot la Camera Deputaților, deci e în pragul adoptării ca lege, dar conține o mulțime de lucruri care nu vin spre îmbunătățirea situației.

Care este prevederea cea mai periculoasă pentru păduri cuprinsă în noul proiect legislativ?

Această lege permite fărâmițarea proprietății forestiere prin moșteniri. Dacă părinții dumneavoastră ar fi avut 1 ha de pădure și ați fi fost vreo 3-4 frați, legea primă, care era mai bună, interzicea împărțirea pădurii. Nu se putea diviza sub 1 ha, rămânea pădurea  doar la unul dintre frați, iar ceilalți erau despăgubiți. Legea nu permitea ca hectarul să fie divizat pentru că pădurea imediat se distruge – ea trebuie să fie în suprafață mare. Chiar și 2 ha este puțin. În ultima formă se poate diviza proprietatea și sub 1 ha, dar, așa cum știm, împărțirea pădurii este moartea ei.

De asemenea, legea admite ca proprietarul, fără să aibă studii de amenajament, să recolteze an de an până la 5 metri cubi la hectar din propria pădure. Dacă aveți 1 ha de pădure neexploatabilă, an de an din hectarul ăsta puteți recolta 5 metri cubi. Asta este non-silvicultural, dacă recoltezi 5 metri cubi recoltezi toată creșterea ei, stopezi pădurea și mergi în degradare. Și foarte multe suprafețe de pădure, în felul acesta, sunt distruse.

De ce se permite fărâmițarea pădurii?

Sunt interese de altă natură. Cine are 1 ha de pădure la Băneasa, lângă București, vrea să-și facă acolo o căsuță. Respectivul imediat se poate îmbogăți. Interesul este pentru pădurile cu mare vizibilitate, din jurul Bucureștiului, Sinaia, Predeal etc. Asta e de mare importanță pentru că în felul acesta se defrișează păduri din zonele deosebit de interesante din punct de vedere al construcțiilor de case.

Am fost de părere ca “îmbunătățirea” acestei legi să nu se facă în perioadă pre-electorală, pentru că în această perioadă mulți parlamentari caută să aibă câștiguri la vot, adică să vină cu plocoane și să ofere populației ceva ca ea să voteze. Vă dau un exemplu. În 1991, imediat după evenimentele din decembrie 89, s-a pus problema unor alegeri democratice și a apărut legea reformei agrare prin care foștii proprietari puteau fi reîmproprietăriți cu 1 ha de pădure. În felul acesta, cel puțin 400-500.000 de familii care au avut cândva pădure au primit câte 1 ha și oamenii au fost mulțumiți. Asta a contribuit la alegeri, dar a avut de suferit pădurea. A fost cea mai mare greșeală pe care au făcut-o politicienii. În momentul ăsta pădurile retrocedate sunt ori tăiate, ori brăcuite. Noi am făcut și atunci la dl Iliescu intervenții să nu se facă acest lucru, nu să nu se retrocedeze, noi suntem pentru retrocedare, suntem pentru a da dreptul de proprietate omului, dar, în materie de păduri, nu lași administrarea pădurilor în seama proprietarului pentru că sunt probleme foarte delicate pe care nu le poate stăpâni.

Ce riscuri prezintă posibilitatea ca proprietarul de pădure să poată  recolta în unii ani mai multă masă lemnoasă decât ar fi sustenabil?

Este o prevedere în legea actuală care spune că posibilitatea (n.r. – cantitatea de masă lemnoasă care poate fi recoltată într-un an) să fie egală an de an – tu să recoltezi a zecea parte în fiecare an. E puțin cam rigid, dar foarte important ca proprietarul să nu vină într-un an și să recolteze tot ce trebuie să recolteze în 10. Fiecare pădure de la noi are un amenajament, un studiu foarte voluminos, în care se stabilește cât  se poate recolta din pădure, studiul e făcut pe 10 ani. Noua versiune a legii dă dreptul ca, în anumite condiții, într-un an să tai mai mult decât se poate recolta în acel an, uneori cu 20, 30, 50% și să nu mai recoltezi în alt an, dar, în actualele condiții, nu e în regulă. Trebuie să fim mai rigizi; dacă aș fi într-o societate mai echilibrată, mai normală, cu mai multă conștiință din partea proprietarilor, poate ar merge, dar, în această perioadă, când există dorința proprietarilor de păduri de a se îmbogăți repede, fără să se gândească la copii și nepoți, este periculos. De asta dorim să se recolteze an de an atât cât scrie în studiile de amenajare.

Ce lipsuri mai are noul proiect de lege?

În proiectul de lege actual, ca și în proiectul care este în discuție nu sunt interdicții serioase cu privire la ocrotirea biodiversității, problema nr. 1 din punct de vedere al mediului. Noi am reușit să trecem câteva cuvinte de conservare a biodiversității, dar nu sunt suficiente ca să aibă efect.

O problemă arzătoare este, de asemenea, apărarea pădurilor virgine, adică pădurile în care omul nu a intervenit decât foarte puțin, doar cu ochiul. Dar atunci când te uiți cu ochiul îți vine și pofta. WWF România este organizația care s-a implicat foarte mult în salvarea lor. Și noi am fi vrut ca, în această lege, să fie un articol sau două mai categorice în legătură cu protejarea pădurilor virgine. După legea actuală se prevede ceva foarte sumar care nu a ajutat cu nimic. Ele în continuare se exploatează. Am propus ca pădurile virgine să fie trecute sub un regim special de protecție, să fie scoase din producție  – nu se face nimic, tabu! Și ea, pădurea, să se dezvolte după legile naturii, astfel încât și urmașii urmașilor noștri să mai vadă o pădure efectiv natural, fiindcă numai în pădurea naturală pot fi cunoscute legile naturii de structurare, de echilibrare. De fapt, pădurea virgină ar putea să ne dea nouă, societății umane, exemplu de echilibru. E un amestec de generații, există copaci de la un an până la sute și sute de ani și toți trăiesc în armonie, cum ar trebui să fie și în societatea umană. România este țara din Europa cu cele mai multe păduri virgine, cam 70% din pădurile virgine din Europa se găsesc la noi. Trebuie să le păstrăm, sunt un brand național, o bogăție, când aud turiștii vin să le vadă. Noi vrem ca să le conservăm, dar poftele politicienilor sunt mari.

 

 

De asemenea, nu se iau destul în considerare schimbările climatice, care sunt o realitate și nu este abordată problema contribuției silviculturii la soluționarea crizei energetice.

Mai mult, Codul Silvic îi dă dreptul proprietarului de pădure ca, în scopuri sportive, să defrișeze. De exemplu, domnul Becali are pădure la Băneasa și l-am auzit că, după lege, poate să construiască un stadion acolo. În lege se prevedere că se poate defrișa pădurea pentru interese private în limita a 200 mp, dar se prevăd excepții – unele sunt inevitabile, o sondă, un drum, dar sunt trecute și complexele sportive.

Ce prevederi există cu privire la compensațiile pentru proprietarii de păduri supuse restricțiilor de exploatare?

În codul actual există o prevedere potrivit căreia proprietarul de pădure trebuie să fie recompensat pentu faptul că pădurea lui este restricționată, adică îi este interzis să o recolteze, deci să aibă beneficiu. Și Academia Română are un ocol silvic. Avem pădure privată, a noastră, dar aproape 40% din pădurile noastre sunt trecute în regim de protecție specială, pentru protejarea solului, climei, biodiversității. Pădurea protejată aduce servicii pentru societate, iar proprietarul are cheltuieli pentru a le întreține și nimeni nu îl recompensează. O precizare există în lege, dar nu este funcțională, bugetul este foarte sărac și nu sunt menționate concret căile de rezolvare. Sunt necesare hotărâri de guvern.

Fondul forestier nu este uniform distribuit. Cum s-a ajuns aici?

Cu milenii în urmă, Dumnezeu a avut grijă și a împădurit teritoriul actual cu păduri în proporție de aproximativ 80%. Herodot spunea despre Dunăre, că Istru curge lin atât vara, cât și iarna. Ce face acum Dunărea? Se revarsă, pentru că în bazinul hidrografic s-au făcut despăduriri. Noi, treptat, treptat, am ajuns la 27, 28%, după unii 30%, suprafață împădurită. Cel mai mult au dispărut pădurile de la șes, pentru că au fost cele mai accesibile. E uluitor cum marile evenimente politice, favorabile națiunii române au avut drept consecințe dezastre din punct de vedere al pădurilor. După cucerirea Daciei de către romani au avut loc primele mari defrișări, pentru civilizare. După Pacea de la Adrianopol din ‘29, când Principatele Române au primit drept de comerț exterior,  boierii au tăiat pădurile de la câmpie, au făcut culturi agricole, au vândut grâu în Europa și s-au dezvoltat. Cu sacrificul pădurii. Boierii au pus mâna pe bani, au trimis copiii la școli în Franța, ei s-au întors și s-a trezit simțământul național, dar pe seama pădurii. A venit Cuza, cu reforma lui, să dea țăranilor pământ. Le-a dat, dar aceștia le-au tăiat. De asta se plâng toți în Moldova, au tăiat pădurile și acum curg dealurile la vale. Unirea cea mare, în ‘18, a fost benefică pentru națiunea noastră, dar cel puțin 1 milion ha de pădure au fost defrișate, după Unire. În Ardeal românii aveau terenuri puține și proaste, cele bune erau la sași și la maghiari. Românașii noștri erau supărați că erau în România, dar tot săraci au rămas, iar Guvernul a dat o lege pentru împroprietărirea țăranilor, în special, în Ardeal. Acum avem și în Ardeal eroziuni și tot felul.  Chiar și evenimentele din decembrie ’89 au fost benefice pentru națiune, dar defavorabile pentru păduri. A venit Iliescu cu partidul lui și a împărțit câte 1 ha de pădure. Majoritatea evenimentelor politice favorabile națiunii au avut efecte negative pentru pădure, pădurea s-a sacrificat pentru dezvoltare economică, dar dezvoltarea a devenit degradare.

Și degradarea continuă prin noul Cod Silvic…

Degradarea continuă pentru că legea nu este suficient de aspră. Dacă furi o găină ai de-a face cu justiția, poți ajunge la pușcărie. Dacă furi 5 metri cubi de lemn poți să scapi ușor. Legile nu sunt destul de aspre ca să apere pădurea. Nu sunt luate în considerare cum trebuie de către justiție. Din cazurile de hoțomani care fură lemn din pădure, cărora li s-a întocmit act și au fost înaintați spre judecată, dacă 2-3% sunt rezolvate. Asta îi încurajează și pe alții să facă așa ceva.

 

 

Amintiți-ne, vă rog, de ce e așa importantă pădurea pentru mediu și sănătate

Pădurea are beneficii de mediu, pentru viața tuturor. Pădurea, în primul rând, are funcția de a proteja solul. Majoritatea pădurilor noastre sunt la munte și la deal, dacă tai pădurea, solul o ia la vale. Nu doar că se distruge solul, dar acesta, mișcat, ajunge în râuri, unde ridică patul râului și inundațiile devin mai periculoase. În toate zonele lipsite de păduri – avem cercetări – daunele aduse de inundații sunt mult mai mari ca în zonele împădurite.

Apoi, funcția de protecție a climei. Pădurea apără de temperaturi foarte ridicate, ne apără împotriva înzăpezirilor – ați văzut ce s-a întâmplat iarna trecută unde nu am avut perdele forestiere, s-au înzepezit satele și drumurile. În multe țări de-a lugul căilor de comunicație se fac perdele forestiere și această pădure care crește apără drumul de înzăpezire. Furtuna de zăpadă se împotmolește în fața perdelei respective.

Pădurea este producătoare de oxigen și consumatoare de CO2. Ce nu ne trebuie aboarbe, transformă în biomasă și ne dă oxigen. În mod normal sunt 277 părți pe milion de CO2 în atmosferă. Din cauza dezvoltării industriale, concentrația a crescut până spre 400 părți pe milion. Iar pădurea vine să echilibreze, iar asta este de o importanță excepțională.

În România avem aproape 3 milioane de ha de terenuri degradate inapte pentru agricultură care, în loc să producă ceva bun, ne fac greutăți. Noi avem misiunea să împădurim aceste terenuri și să creștem suprafața pădurilor care sunt capabile să capteze CO2, plus ne apără de eroziuni, de inundații etc. În actualul cod silvic, noi am trecut ca până în 2035 să împădurim 2 milioane de ha de terenuri degradate. Din 2008 s-au făcut aproape zero plantări. În loc de circa 70-80 de mii de ha pe an, s-au împădurit 500, 1.000, 1.500 ha pe an. Chiar și în timpul războiului mondial, noi împăduream 8-9 mii ha, iar, astăzi, pe timp de pace nu reușim. Până și Republica Moldova, deși e cam un sfert din România, împădurește anual cam 7-8 mii ha. Eu cred că e vorba de faptul că legile nu sunt destul de clare, nici conștiință nu e și sunt și bariere artificiale, birocratice. Ca să transferi terenul de la agricol la silvic trebuie să ai cadastrul care e realizat de firme specializate. Apar restricții din partea agronomilor. Noi, silvicultorii, am fi în măsură să împădurim, anual, până la 10.000 ha, dacă ni s-ar da teren. Sunt bariere și indecizii politice.

 

 

Care este propunerea Academiei Române cu privire la Codul Silvic?

Noi cerem să nu se adopte legea pentru că are defecțiuni care nu sunt în favoarea pădurilor. Propunem să se organizeze un colectiv de specialiști din Academie, din învățământ, din producție care să studieze actualul Cod Silvic, să studieze legile silvice din alte țări ale UE și să treacă la elaborarea unui nou proiect de Cod Silvic, nu cârpeli, care să fie supus dezbaterii publice.

Victor Giurgiu este academician român, inginer silvic, membru titular al Academiei Române, membru al colegiului de redacție al publicației Revista Pădurilor și președinte al catedrei de Silvicultură din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice

Foto: Mircea Struțeanu, curentul.ro

Citiți și:

Deputatul Pavel Horj: WWF dorește să păstreze pădurea ca inspirație pentru poezie, dar nu ne permitem

Ministrul Mediului Attila Korodi se opune modificărilor Codului Silvic

Activism real din fața calculatorului: Cum putem opri distrugerea pădurilor

Modificările Codului Silvic permit distrgerea pădurilor



8 comentarii

  1. Pingback: VIDEO Hoții de pădure, raportați pe harta online a tăierilor ilegale | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. SA NE TRAITI INTRU MULTI ANI,DOMNULE PROFESOR,ACADEMICIAN ,VICTOR GIURGIU,SA FITI SIGUR CA ARE CINE SA DUCA MAI DEPARTE, DESTINELE PADURII ROMANESTI !

  3. Pingback: Noul Cod Silvic condamnă pădurile din România. Ce putem face | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Modificarea Codului Silvic, instrument legal pentru epuizarea pădurilor României | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Ma enervez de fiecare data cand citesc asemenea articole care scot la iveala tampenia si tradarea de care pot da dovada oamenii care se considera romani. Fratilor, daca ar fi legal sa executi tradatorii eu v-as executa pe toti ca altceva nu meritati.

Reply To mihai Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger