A fost făcut public textul integral al Parteneriatului Trans-Pacific. Care sunt principalele prevederi

0

Textul integral al Parteneriatului Trans-Pacific (TPP), frate cu cel trans-atlantic (TTIP), a fost publicat online de către Noua Zeelandă, scrie The Guardian, oferind şansa primei analize detaliate a celui mai mare acord comercial din lume şi a celui mai ambiţios efort din ultimii ani de înlăturare a barierelor comerţului. Criticii au acuzat secretomania în care a fost învăluit acest tratat ce ar urma să includă 12 ţări din regiunea Asia-Pacific şi faptul că guvernele semnatare au fost forţate să aprobe un acord care nu poate fi supus modificărilor, printr-un vot de tipul totul sau nimic. Dacă va fi aprobat de toate cele 12 ţări, acordul va stabili standarde internaţionale pentru aplicarea legii copyright-ului, practici de muncă sau norme de mediu, printre multe altele. Criticii parteneriatului spun că acesta va favoriza puternic corporaţiile şi grupurile de interese speciale, în timp ce susţinătorii lui cred că el va ajuta ţările membre să-şi sporească exporturile şi că ar urma să consolideze, nu să slăbească, standardele de muncă şi de mediu.

În cadrul acordului, majoritatea tarifelor pentru produse care variază de la carne, lactate, vin, zahăr, orez sau fructe de mare, la produse de artizanat, resurse şi energie vor fi eliminate sau reduse, fiind încurajate exporturile statelor membre TPP. Casa Albă spune că acordul va elimina, de exemplu, peste 18.000 de taxe pe exporturile americane.

La capitolul mediu, TPP acoperă obiective care viariază de la protecţia mediului în faţa poluării navelor maritime, la protejarea stratului de ozon, atacarea problemei speciilor invazive şi implementarea unor mecanisme voluntare pentru îmbunătăţirea performanţei ecologice. Organizaţiile de mediu au fost însă surprinse să vadă că acest capitol din acord nu foloseşte termeni precum “schimbările climatice”, fiind utilizat în schimb un limbaj vag, care vorbeşte de tranziţia la “o economie cu emisii reduse”. TPP spune că ţările implicate sunt de acord că “acţiunile fiecărei părţi pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse ar trebui să reflecte circumstanţele şi capacităţile domestice”. Acordul prevede cooperarea dintre ţările semnatare pe marginea eficienţei energetice, a investiţiilor în energie regenerabilă sau a dezvoltării unei infrastructuri urbane durabile, pentru adresarea problemei despăduririlor şi a degradării pădurilor, pentru monitorizarea emisiilor, pentru obţinerea unor emisii reduse sau pentru “dezvoltarea rezilientă” (o sintagmă vagă). Acordul mai spune că părţile ar trebui să se implice în activităţi cooperative şi de dezvoltare a capacităţilor pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse.

În ceea ce priveşte omiterea termenului de “schimbări climatice”, ministrul comerţului din Australia, Andrew Robb, a spus: “Ei bine, aici nu e o vorba de o politică pe marginea schimbărilor climatice. Acordul nu are de-a face cu schimbările climatice, e un acord comercial”. De cealaltă parte, Emma Gibson, director de programe la Greenpeace Australia Pacific, spune că întregul capitol de mediu este dezamăgitor: “Nu sunt prevăzute mecanisme care să asigure faptul că ţările îşi vor susţine propriile standarde de mediu, iar mecanismele de îmbunătăţire a performanţei ecologice sunt doar voluntare”.

În ceea ce priveşte sectorul muncii, acordul cere mai multe protecţii, asigurându-le muncitorilor din statele membre un cadru propice formării de sindicate. De cealaltă parte, însă, criticii spun că tratatul îi va obliga pe muncitorii americani, de exemplu, să concureze şi mai direct decât până acum cu alţii din ţări cu salarii mult mai mici, cum ar fi Vietnamul. TPP spune că părţile implicate în acord ar trebui să se implice în acţiuni cooperative pentru “a spori oportunităţile de îmbunătăţire a standardelor de muncă şi pentru a emite anagajamente comune privind aspecte ale muncii, printre care bunăstarea şi calitatea vieţii muncitorilor şi principiile şi drepturile enunţate în declaraţia OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii)”. El menţionează şi că “fiecare parte (din acord) recunoaşte ca obiectiv eliminarea tuturor formelor de muncă foraţată sau obligatorie”, inclusiv exploatarea copiilor în acest sens.

Matthew Rimmer, profesor în domeniul proprietăţii intelectuale şi a inovaţiei în cadrul Universităţii Tehnologice din Queensland, Australia, spune însă pentru The Guardian că vor fi multe discuţii privind eficienţa  şi funcţionalitatea prevederilor TPP din domeniul muncii. Acestea spun: “Nicio parte nu va eşua în a-şi aplica cu eficienţă legile din domeniul muncii prin acţiuni susţinute sau recurente sau prin lipsa de acţiune într-o manieră care să afecteze comerţul sau investiţiile dintre părţi de la data intrării în vigoare a acestui acord”. Rimmer crede că mişcarea globală a muncii nu va fi convinsă de această formulare. “Vor fi multe nelinişti privind includerea Vietnamului, Bruneiului şi a Malaeziei în acord. Vor exista în continuare îngrijorări privind drepturile din domeniul muncii, libertatea de asociere şi traficul uman”.

În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală, acest capitol impune un regim mai strict de protejare a copyright-ului, a mărcilor înregistrate şi a brevetelor şi stabileşte norme privind medicamentele biologice, tratamente complexe şi costisitoare produse din celule vii. Ţările membre TPP au căzut de acord să le ofere companiilor farmaceutice în jur de opt ani de protecţie în faţa competititorilor mai ieftini pe piaţa medicamentelor biologice. Industria ceruse 12 ani de protecţie. Matthew Rimmer atrage atenţia şi asupra unui alt capitol cu potenţial de controversă din TPP: procedurile penale şi pedepsele privind dezvăluirea unor secrete comerciale, a unor infracţiuni informatice sau a unor acţiuni de spionaj. “Asemenea prevederi ar putea avea un impact considerabil asupra jurnaliştilor, informatorilor şi societăţii civile”, spune el.

Un alt capitol important este cel al investiţiilor, pe care TPP ar urma să le înlesnească între ţările semnatare. Controversa se concentrează aici în jurul unei clauze privind soluţionarea disputelor dintre investitori şi stat. Acordul, al cărui text le garantează beneficii evidente companiilor farmaceutice, studiourilor de înregistrări, marilor companii agricole şi altor multinaţionale, le va permite investitorilor străini să dea în judecată guvernele dacă anumite politici locale le vor afecta interesele. Companiile multinaţionale şi investitorii străini vor putea să atace legi şi reglementări în tribunale private în condiţiile în care acestea ridică bariere comerciale injuste. Investitorii se tem că legile locale din domeniile sănătăţii şi siguranţei ar putea încălca acordul comerical şi le-ar putea ameninţa investiţiile. Pentru a răspunde îngrijorărilor stârnite de aceste prevederii, susţinătorii acordului spun că acesta va include şi protecţii în faţa unor revendicări abuzive şi că le va garanta guvernelor dreptul de a instaura norme de muncă, de siguranţă şi de mediu care să servească interesului public.

În ceea ce priveşte, de exemplu, îngrijorările privind faptul că marile companii vor putea înlătura legi anti-fumat din anumite ţări, acordul ar urma să le permită acestor state să împiedice companiile din industria tutunului să se folosească de tribunale pentru a modifica reglementări din domeniul sănătăţii. Iar în ceea ce priveşte  prevederile pe marginea brevetelor pentru medicamente, autorii acordului spun că acesta “nu împiedică şi nu ar trebui să împiedice o ţară în a lua măsuri pentru protecţia sănătăţii publice” şi că tratatul “ar trebui să fie interpretat şi implementat într-o manieră care să sprijine dreptul fiecărei ţări de a proteja sănătatea publică şi îndeosebi de a promova accesul tuturor oamenilor la medicamente”.

Activiştii pentru protecţia datelor din mediul online spun că propunerile acordului în această direcţie sunt slabe. Wired scrie însă că unii experţi sunt de părere că TPP ar putea favoriza neutralitatea internetului. Deşi nu cere statelor membre să adopte legi în acest sens, capitolul privind telecomunicaţiile din textul acordului le-ar putea oferi regulatorilor autoritatea de a impune reguli mai stricte providerilor de internet. Prevederile le cer statelor membre să le garanteze afacerilor din fiecare ţară semnatară acces la servicii publice de telecomunicaţii, inclusiv la serviciile de internet, “în condiţii rezonabile şi nediscriminatorii”. Acordul nu impune statelor membre să stabilească legi noi în acest sens, însă le cere să creeze reglementări care să asigure accesul atunci când sunt necesare. Totodată, TPP prevede şi aplicarea unor acorduri de “interconectare”, prin care providerii de internet să poată colabora între ei, transferând unul altuia pachete de date la viteze şi prețuri rezonabile, şi le cere statelor membre să se asigure că serviciile de telecomunicaţii vor oferi roaming internaţional pentru telefoane mobile la viteze rezonabile.

Ţările implicate în acord sunt Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, SUA şi Vietnam. SUA şi Japonia sunt cele mai mari economii din cadrul TPP şi nu au reuşit să cadă de acord asupra unor aspecte cheie precum accesul la sectorul auto sau tarfiele agricole uriaşe din Japonia. Dacă toate cele 12 ţări nu aprobă acordul în termen de doi ani, prevederile sale spun că el va intra în vigoare dacă şase state ce deţin împreună 85% din PIB-ul întregului grup îl vor semna în această perioadă. Ochii sunt aţintiţi astfel spre SUA, considerată cea mai mare economie a lumii, unde Obama încearcă să convingă un Congres sceptic să aprobe acordul.

Legiuitorii de peste ocean nu sunt convinşi dacă acesta va ajuta cu adevărat exporturile americane şi va genera locuri de muncă sau doar va expune mai mulţi muncitori competiţiei pentru salarii mici şi va oferi multinaţionalelor puteri excesive. Obama este nevoit prin lege să acorde publicului un timp de reflecţie, de analiză a textului, înainte de a semna acordul şi de a-l trimite Congresului spre aprobare. Legiuitorii nu vor putea adăuga însă amendamente, vor putea vota doar da sau nu, şi ar urma să facă asta anul viitor, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Obama se confruntă cu o rezistenţă puternică în cadrul Partidului Democrat din care face parte în ceea ce priveşte semnarea acordului. Hillary Clinton, candidatul democrat la prezidenţiale, este împotriva lui, iar opoziţia ei ar putea îngreuna obţinerea voturilor de către Obama.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger