A fost descoperit cel mai vechi ADN uman

5

Oamenii de știință au decodat cea mai veche secvență de ADN găsită vreodată, depășind recordul anterior cu aproape 300.000 de ani. Un studiu publicat în revista Nature arată că fragmentele de os găsite în peștera spaniolă Sima de los Huesos, despre care se crede că ar avea 400.000 de ani, nu se aseamănă din punct de vedere genetic cu omul de Neanderthal european atât de mult pe cât se aseamănă cu omul de Denisovan, o specie umană despre care se crede că a trăit exclusiv în Siberia.

 

om

 

 

“Faptul că fragmentele de os seamănă cu cele din specia Denisovan este frustrant”, spune autorul principal al studiului, Matthias Meyer, de la Max Planck Institute. “Rezultatele noastre arată că istoria evoluivă a omului de Neanderthal și a celui de Denisovan ar putea fi foarte complicate și că probabil implică amestecul a diferite grupuri umane arhaice”. Neanderthalienii și denisovanii au apărut cu câteva sute de mii de ani înainte ca oamenii moderni să migreze din Africa, acum peste 60.000 de ani, iar micile urme genetice pe care le-au imprimat oamenilor moderni sunt semne ale încrucișării de care vorbește Meyer.

Specialiștii s-au gândit la câteva scenarii care ar putea explica amprenta denisovană din ADN-ului omului modern. Sima hominins (proto-oamenii care au locuit în peștera spaniolă) ar fi putut fi pur și simplu înrudiți cu denisovanii. Asta ar însemna însă că ar fi trăit alături de neanderthalieni fără să aibă legături genetice strânse cu ei. Sima hominins ar fi putut fi totodată un grup de sine stătător care s-a amestecat cu cel al denisovanilor și i-a transmis din ADN-ul său mitocondrial, însă atunci e greu de explicat de ce aveau și trăsături neanderthaliene. O altă explicație ar fi aventurile sexuale inter-specii pe care le-au avut oamenii timpurii și care au introdus ADN-ul atât în rândul oamenilor Sima și al denisovanilor.

Meyer spune că ADN-ul a fost conservat datorită temperaturilor stabile din peșteră și că noile progrese tehnologice în materie de secvenționare a genelor au făcut posibilă descoperirea. Recordul anterior pentru cea mai bătrân ADN secvenționat e de 120.000 de ani.

 

Sursa: National Geographic

 

Citiți și:

Studiu: Primele fețe europene nu erau albe

Cercetătorii l-ar putea reînvia pe omul de Neanderthal, dar au nevoie de o femeie curajoasă


5 comentarii

  1. How about să credem creația lui Dumnezeu? Mie îmi trebuie mai multă credință să cred aberațiile întortocheate ale așa zișilor cercetători decât să cred în creația lui Dumnezeu. Și cred cu adevărat că Dumnezeu a creat lumea! Ioi câtă minte-i trebuie omului câteodată!

    • nu zice nimeni sa nu crezi in dumnezeu .. si eu , la un anumit nivel , cred in Dumnezeu .. doar ca trebuie sa ne schimbam modul in care il percepem .. si sa intelegem ca creatia Lui este mult mai mare si mai complexa decat ne-am imaginat vreodata .. nu e greu , nu ? 🙂

    • Adica ti se pare mai usor sa crezi ce scrie in Biblie, care nu este sigur oricum cine a scris-o si cand, si ti se pare greu a crede o cercetare care poate fii dovedita oricand? …

  2. Flori de mandarin – eu vreau sa mi arati urme ale lui Iisus sau ale dumnezeului tau. Poti? Creatiile Domnului nu sunt Adam si Eva. Trebuie sa ai iq-ul cat temperatura camerei sa mai crezi povestile astea, how about this? Si by the way, ce cauti pe think out of the box? Credinta spune Crede, nu cerceta! asadar, te rog ia un loc in arca lui noe si te plimba pe valurile ignorantei! a, si te rog nu mai utiliza aceasta masinarie a diavolului ce functioneaza cu magie si nu ti incrunta fruntea degeaba o poti scarpina in schimb ;).

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger