Arabela, fostă antreprenoare de succes în comerţul local cu ketamină

11

 

După ce ketamina nu s-a mai vândut la liber în farmaciile veterinare, iar statutul legal al tranchilizantului pentru animale nu era încă foarte clar, Arabela (27 de ani, nume fictiv) a devenit, după aprecierea mea limitată, cel mai mare dealer de key din Bucureşti. Cum alte chestii, cu excepţia heroinei, nu se prea găseau în primul deceniu al noului mileniu, Bucureştiul, şi estul Europei în general, era “în pas” la consumul de droguri disociative cu celelalte centre ale acestei culturi, precum Londra şi Hong-Kongul.

Vă avertizăm că acest material conţine informații explicite privind consumul de droguri. Think Outside the Box nu promovează consumul de droguri, ci vă oferă aceste informaţii pentru o cât mai bună înţelegere a fenomenului şi a efectelor sale.

Interviu de Ştefan Iancu

Arabela era The Dealer când era vorba de k. Nu vindea direct consumatorilor, ci avea oamenii ei – figurile familiare keistului de rând – care făceau desfacerea la bucată. Celor din subordinea ei le dădea sticluţele avizate de Institutul Pasteur cu sacoşa, la preţ redus, dar direct nu prea ajungeai la ea dacă nu erai cât de cât cineva, cel puţin scriitor aspirant. După ce ketamina a fost detronată de comerţul cu high-uri legale, Arabela a încercat fără prea mult succes să rămână în business. Era ea însăşi destul de afectată de dependenţă şi, tot după aprecierea mea, e încă în procesul de recuperare, fizică şi morală. Ne-am dat întâlnire zilele trecute pentru a discuta despre cariera ei ca dealer bucureştean. Când ne-am văzut era destul de agitată şi preocupată de felul în care comerţul cu substanţe afectează relaţiile de prietenie dintre oameni. Mi-a povestit, cu un amestec derutant de fragilitate şi duritate în glas, câteva lucruri despre cum a mers businessul ei.

RUMBURAK: Ce mai faci, cum o mai duci?

ARABELA: Sunt bine, dar nu prea am bani,  mai fac rost de la tata de ţigări, de o bere, de key în ultimă instanţă.

Fac cinste! Hai să luăm o bere, să stăm pe o bordură unde putem vorbi liniştiţi. Cum ai intrat în afacerea cu k?

Am fumat primul joint în adolescenţă într-un grup de prieteni şi la un moment dat în gaşcă a apărut ketamina. De mică am vrut să mă descurc singură.

Nu aveau ai tăi destui bani?

Ba da, cât să îmi facă poftele de copil, dar realizam că nu şi pe cele de adult. Am început mai mult pentru a-mi câştiga independenţa. Faţă de ai mei, faţă de mine, faţă de sistem.

Mi-ai povestit că şi înainte de ketamină te preocupau afacerile.

Da, am cumpărat de aici şi am vândut pe trotuarul de vizavi la preţ dublu, de când eram puştoaică. Mi-am promovat mereu bunurile, marketing direct. Pentru fiecare produs exista speech în care îl prezentam în cea mai frumoasă lumină, eram în stare să spunem de el că face şi mâncare şi dă cu aspiratorul. Discount numai azi, numai pentru dumneavoastră. Ajunsesem o vânzătoare atât de bună, încât eram în stare să vând şi o sticlă goală pe jumătate de Cola, cum era un banc în grupul nostru.

Cum ţi-ai construit businessul?

Păi şi keyul se începe ca oricare altă afacere, cu multă muncă. Apoi lucrurile încep să meargă singure. Am avut prieteni care m-au ajutat, cu care am derulat afacerea şi cu care am rămas împreună până la sfârşit. Nu e mare lucru de zis. Lucrurile sunt foarte simple.

Ce făceai cu banii câştigaţi?

Diverse.

Crezi că oraşul era oarecum împărţit între tine şi cei din sud care dădeau key?

Mă rog, toţi preferau Vetasedul, nu Ketaminolul [n.r. branduri farmaceutice de ketamină, românească, respectiv olandeză], dar de curând s-a făcut o împărţire.

La un moment dat, Vetasedul s-a dat la sticlă de plastic. Lichidul nu mai era transparent, devenise gălbui, părea o imitaţie ieftină a originalului.

Da, asta a fost de la producător, apoi s-au prins că nu e bine şi s-au întors la recipientul de sticlă.

Era şi altă împărţire decât cea geografică. Din Berceni luau cei tineri şi genul de cartier, iar de la oamenii tăi lua lumea bună. Sau lua fiecare de unde era mai la îndemână, mai ieftin şi mai puţin diluată?

Nu, cred că fiecare cum îi era mai la îndemână sau în funcţie de produsul pe care îl prefera. N-a existat niciun fel de împărţire până în 2007. După aia a apărut puştiul din sud. Am încercat să ne înţelegem la faza cu pauzele. Pentru că oamenii mai aveau nevoie şi de pauze, din când în când, de două-trei săptămâni, să îşi revină, să nu o ia razna complet, dar el se pare că nu avea scrupule şi, când am încercat să dau eu pauză, el chiar scumpea sticlele. Eu eram cu altele pe cap şi am neglijat pe moment, apoi am divizat distribuţia în două zone, dar între timp deja mai apăruseră şi alţii în afară de cei din sud, se diversificase oferta, se făcuse tot mai pretenţioasă cererea, calitatea serviciilor trebuia îmbunătăţită, adusă la înălţimea normelor europene care tocmai intrau în vigoare [râde]. Dar oamenii erau din ce în ce mai bolnavi, pentru că acum, cu toată bunăvoinţa mea, nu mai puteam să dau pauză, nici dacă îi încuiam pe toţi “marii dealeri” în beci, pentru că fiecare avea sub-dealeri, sub-sub-dealeri, şi din cinci consumatori, cred că unul era şi dealer. Chestia asta a ajuns la un apogeu şi trebuia să se termine cumva, şi într-adevăr s-a terminat la un an jumate. Dar din cauza legalelor.

Walter Block, un filosof libertarian american are o carte, “Pledoarii imposibile”, în care susţine că dealerii de droguri sunt un fel de eroi ai libertăţii. Mulţi oameni cred că ar prefera să îi ştie pe toţi în puşcărie. Tu ce părere ai?

Oamenii au putut să zboare, măcar pentru o clipă, dacă au vrut. Lumea aia glaciară are frumuseţea ei, la care cu greu ajungi fara key. Dar este şi un revers al medaliei, dacă abuzezi poţi să te secătuieşti de puteri. Plus crizele de rinichi. Alte probleme de sănătate, grave, nu ştiu să dea. Nici un alt drog nu are o recuperare atât de rapidă şi post-efecte atât de puţine. Şi eu am avut la sfârşit probleme cu el, cu dependenţa, la fel de puternică ca dragostea de viaţă a unui om normal. Dar acum, retrospectiv, îmi dau seama că dependenţa era doar psihică.

Dar nu te contrazici, pe de-o parte keyul te ajută să zbori, apoi te gândeşti să le mai dai o pauză celor care o iau razna?

Nu e nicio contradicţie – şi căpşuni dacă mănânci prea multe sau tot timpul faci o indigestie sau ceva.

Deci no regrets?

Nicio experienţă n-aş şterge-o, pentru că este o filă din viaţa mea, cu vise, eşecuri, cu sânge sau limfă, soare şi ploaie. Toate amintirile sunt drăguţe. Chiar şi cele când eram la dezintoxicare, la Spitalul 9, şi ceream ţigări, ca sa îmi tirez mai multe. Oricum aveam un pachet ascuns, dar mi se părea că, oricât de multe aş fi avut, nu pot trece peste dependenţă cu ajutorul unui singur drog, adică cu ţigări. Şi încercam să îmi ocup timpul cu tot felul de activităţi, dar orice făceam, parcă cineva bloca ceasul, zilele treceau ca lunile acolo. Acum chiar şi asta pare haios. Îţi dai seama cum par vacanţele la mare sau festivalurile.

OK. Ce relaţie ai cu poliţia?

Prefer să n-am [râde].

De unde luai ketamina?

Din pom. Mergeam la cules o dată pe săptămână [râde].

Mai departe ce ai de gând?

Acum îmi caut un job. Îmi caut un job principal şi altele mai mici. Mi-ar plăcea să fac lucruri sociale, aşa cum face şi un bun prieten de-al nostru, pe care îl admirăm cu toţii [râde].

Fără nicio legătură, întrebarea mea semnătură: cu cine ai prefera să faci dragoste între o femeie cu penis şi un bărbat cu vagin?

Mai bine mă călugăresc.

 


11 comentarii

  1. Niciodata articolele de genu asta nu vor face oamenii sa nu se drogheze indiferent daca scrieti voi acolo ca nu provati asa ceva, exact asta faceti.

    Am luat si eu ketamina acum 9 ani. M-am oprit la timp zic eu dar citind articolul asta al vostru mi s-a facut o pofta de nu se poate!!

    Va urasc!

  2. Moda este trecatoare, ceva nou o sa apara, key-ul deja era “obsolete” adica moda sa paca s-a dus de multa vreme, se poate si altceva mai bun.
    Minunat articolul orisicum, sper sa se termine odata cu terioarea asta securista antidrog cat mai curand sa fie si la noi la fel ca in tarile civilizate 🙂

  3. Este bine sa ne semnam cu numele intreg. Suint absolventa a Facultatii de Chimie din Bucuresti, promotia 1982. Nu suntem al catedra pentru ca in 1982 au fost ultimele reaprtitii guvernamentale cu orasele mari inchise , inclusiv BUCURESTIUL. Ca fim profesori de chimie -legume trebuia sa ne cumparam catedra,.Eu nu am facut-o. Ce trebuie sa stiti este faptul ca in periaoda 1978-1982 , studentele au facut aramta 3 ani, arma 52-aparare civila tocmai pentru a face profilaxia toxicoamniei in scoli, in universitati ca profesoare de chimie si ca chimisti trebuiau sa impiedica sinteza de ETNOBOTANICE (“LEGAL HIGHS”) din laboratoare. Vinovatii sa plateasca. Putem vorbi de NEBUNIA PREMEDITATA a tinerilor din Romania dupa 1990.
    [« Club Drug « Special K » Could Leave Users Incontinent.
    Wtitten by Alan Mozes ; HealthDay Reporter.
    Long-term abuse of teh recreationel drug KETAMINE, often called « Special K » by the young partygoers, who use it , is now linked to heightened risk for pelvic pain and urinary inconinence. The findings is based on a 2009 survey conductedby a team of researchers out on Hong Kong.
    KETAMINE is considered one of the so-called « CLUB DRUGS », due to its popularity in nightlife rave settings.Sometimes also referred to as « Vitamin K », KETAMINE’s intended purpose is as veterinary anaesthetic for use in animal surgery.
    However, when used recreationally, the « dissociative » anesthetic –which is chemically realted to PCP (« Angel Dust »0 –functions as a HALLUCINOGEN, and can prompt EUPHORIA, NUMBNESS, DELIRIUM and a sense of being disconnected from time and space. It can also disturb motor function trigger high blood pressure and instigate respiratory distress.
    Dr.Marc Galanter, director of the division on alcoholism and drug abuse in the department of psychiatry at New York University School of Medicine in New York City , believes KETAMINE use is widespread.
    « KETAMINE is not that uncommon as a drug of abuse among young people », he said. »even though its use should be restricted to veterinary situations requiring anesthesia, young people do get a hold of it and inject it intramuscularly and get high.So it is a significant issue. »]

  4. [« CLUB DRUGS.
    SOURCE : Government.
    CLUB DRUGS are pharmacologically heterogeneous group of psychoactive drugs that tend to be abused by teens and young adults at bars, nightclubs, concerts and parties. GAMMA HYDROBUTYRATE (GHB), ROHYPNOL, KETAMINE , as well as MDMA (ECSTASY) and METHAMPHETAMINE are some of the drugs included in this group.
    A. GHB (XYREM) is a central nervous system (CNS) depressant that was approved by the Food and Drug Administration (FDA) in 2002 for use in the treatmnet of narcolepsy ( a sleep disorder) .This approval came with severe restrictions , including its use only for the treatmnet of narcolepsy, and the requirement for a patient registry monitored by the FDA. GHB is alsoetabolite of the inhibitory neurotransmitter GAMMA –AMINOBUTYRIC ACID (GABA). It exists naturally in the brain , but at much lower concemtrations than those found when GHB is abused.
    B. ROHYPNOL (FLUNITRAZEPAM) use began gaining popularity in the United States in teh early 1990s. It is a BENZODIAZEPINE (chemically similar to sedative –hypnotic drugs such as VALIUM or XANAX (but it is not approved for medical use in this country , and its importation is banned.
    C. KETAMINE is a dissociative anesthetic , mostly used in veterinary practice.
    HOW DO CLUB DRUGS AFFECT THE BRAIN ?
    GHB acts on at least two sites in the brain : the GABAB receptor and a specific GHB binding site GHB’s sedative effects may result in sleep , coma or death.
    ROHYPNOL , like other BENZODIAZEPINES , acts at the GABAA receptor. It can produce anterograde AMNESIA, in which individuals may not remember events they experienced while under the influence of the drug.
    KETAMINE is a dissociative anesthetic , so called because it distots perceptions of sight and sound and produces feeling or detachment from the environment and self. KETAMINE acts on a type of glutamate receptor (NMDA receptor) to produce its effects, which are similar to those of the drug PCP.
    Low dose intoxication results in impaired attention, learning ability, and memory. At higher doses, KETAMINE can cause dreamlike states and hallucinations ; and at higher doses still, KETAMINE can cause DELIRIUM and AMNESIA. »]

  5. si morala?!
    vad ca la unii deja li se scurg balele..
    in loc sa pui poza aia frumoasa cu Arabella, mai bine puneai poze cu felul in care arata si ajunge un dependent…dependent de orice,,droguri, alcool etc
    mesajul tau ar fii fost mult mai puternic si mai bine perceput si ai fii ajutat asa poate alte persoane care se decid sa consume droguri..sau care ar vrea sa se opreasca din consum dar inca nu au avut exemple atat de horror in fata lor.

    ai avut un subiect bun pe care l-ai facut sa sune a cancan, sau ca un fel de shueta la o bere pe marginea drumului..spui ca nu incurajezi consumul de astfel de substante dar imbraci o realitate trista intr-o forma usurica.

    daca poti sa schimbi ceva in bine cu articolele tale, scrie! daca nu, mai bine te-ai oprii pt ca nu faci altceva decat sa aderi la marea masa de superficiali care nu ai nimic de zis dar totusi scriu.

  6. Pingback: Steve Rolles, analist al politicii drogurilor: “Problemele legate de droguri sunt rezultatul prohibiţiei”

  7. Pingback: Steve Rolles, analist al politicii drogurilor: “Problemele legate de droguri sunt rezultatul prohibiţiei” | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger