9 oameni au strâns voluntar 1.000 kg de gunoaie de pe malul râului Suceava

0

E de-ajuns să iei la cap cam orice oraş, sat sau colţişor de natură mai accesibil, ca să observi că “flora” locală s-a îmbogăţit constant cu noi “forme de viaţă”. Mormane de peturi, milioane de pungi de plastic, ambalaje abandonate alandala, haine vechi, ba chiar electrocasnice defecte zac în natură, cu şanse mari să ne supravieţuiască tuturor secole bune, atâta timp cât nici autorităţile, nici localnicii nu se îngrămădesc să le adune.

 

eco

 

 

O singură sticlă de plastic, un pet de bere sau de cola pe care o familie voioasă l-a lăsat în urmă după un picnic îndestulător are nevoie de 450 de ani pentru a se descompune. Am tot scris pe TOTB despre formele pe care le poate lua lupta cu gunoaiele şi despre ce-am putea face ca locurile din jur să nu mai arate ca nişte gropi de gunoi. Dar mai ales am tot încercat să găsim printre noi oameni care nu aşteaptă intervenţii de la autorităţi şi instituţii, preferând să înceapă rezolvarea problemelor de la firul ierbii. În cazul de faţă, de la adunarea gunoaielor aruncate pe malul râului Suceava.

Bogdan Jurescu are 36 de ani, este antreprenor şi coach pentru dezvoltare personală, iar din pasiunea pentru natură a creat revista şi comunitatea Călătorie în natură. Scrie mereu “Natură” cu literă mare şi spune că a făcut cunoştinţă cu pofta de colindat încă din copilăria petrecută în Bucovina, unde s-a născut. “Fiind un uliţarnic încă de copil, calitate pe care mi-au educat-o părinţii şi profesorii, în special cel de geografie, cel care ne vrăjea şi ne ducea cât de des putea, în Natură, mi-am dorit că liceul să-l urmez la Marină, în Orşova. Ca să colind lumea asta frumoasă în lung şi-n lat şi s-o iau de la capăt, de fiecare dată.” A ajuns însă la Liceul Militar (Cuibul de Acvile) „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, un oraş ale cărui împrejurimi, Munţii şi Văile Rarăului, avea să le redescopere îndeaproape mai târziu. “După 4 ani, ‘acvilă’ fiind, am fost admis la Academia de Aviaţie Henri Coandă din Braşov, la ‘zburători’, unde am petrecut 3 ani din viaţă. Acolo obişnuiam ca între sesiuni să organizăm expediţii montane, atât iarna, cât şi în sezonul cald, pe Ciucaş şi în Bucegi. Din 2001, la vârsta de 22 de ani, mi-am luat destinul în propriile mâini şi m-am reîntors în lumea civilă, urmând ca din acel moment, prin tot ceea ce am făcut să mă reapropii de Natură, prin pasiunea călătoriei, a pescuitului şi a muntelui,” povesteşte Bogdan care, de curând, a început să lanseze chemări nu doar la drumeţie, ci şi la ecologizare.

 

eco7

 

Ideea de a organiza acţiunea #HailaEcologizare, al cărei prim episod a avut loc weekendul trecut, i-a venit după ce o invitaţie primită la acţiunea de reîmpădurire #HailaInverzit. A creat un eveniment pe Facebook, la care a invitat oameni din lista de prieteni şi care, după bunele obiceiuri ale reţelei sociale, au chemat la rândul lor alţi oameni. Împreună, au distribuit invitaţia de a însoţi plimbarea în natură cu o repriză de adunat gunoaie în cadrul mai multor grupuri virtuale, îndeosebi de montaniarzi şi pescari. Bogdan a participat la acţiunea de reîmpădurire organizată de #HailaInverzit şi de acolo i s-au alăturat şi alţi oameni “cu suflete mari”, spune el. Până la urmă, pe 25 aprilie, pe malul râului Suceava, din zona Iulius Mall, s-au strâns doar 9 persoane, dar determinarea lor a compensat pentru numărul mic. Împreună, au strâns voluntar, în 3 ore de muncă susţinută, circa 1.000 de kilograme de gunoaie, pe o distanţă de aproape 1.000 de metri. La un calcul simplu, reiese o medie de 1 kg de gunoaie / metru linear.

 

eco1

eco4

 

Cum evenimentul a fost diseminat şi în ziarul local Monitorul de Suceava, apelul #HailaEcologizare a primit şi sprijinul, atât logistic cât şi uman, al Gărzii de Mediu, al Sistemului de Gospodărire al Apelor şi al firmei de salubrizare locale. În total, s-au strâns de pe malurile râului Suceava peste 300 de saci de deşeuri în 50 de oameni. În aceeaşi zi, în judeţul Suceava şi în alte locuri din ţară, au avut loc şi alte iniţiative similare, inspirate de îndemnul lui Bogdan, care crede că puterea exemplului constructiv poate face mici minuni.  “Misiunile de ecologizare le putem face zi de zi, fără să ne programeze şi să ne organizeze nimeni. Bineînţeles, atâta timp cât ai respect şi îţi iubeşti semenii şi Natura. Totul ţine de atitudine, de educaţie şi de obiceiuri. Gesturile mici şi constante fac diferenţa. Dacă merg în Natură (Delta Dunării, Prut, Şiret, Suceava, în pădure sau pe munte), singur sau cu familia, nu las mizerie în urma mea, ba mai mult, de cele mai multe ori strâng şi mizeria celor de dinaintea mea,” povesteşte Jurescu.

“Astfel de popasuri,” spune el, “se pot organiza ad-hoc sau din timp, anunţându-ţi prin orice mijloace de comunicare prietenii şi apropiaţii. Se pot crea astfel obiceiuri şi fenomene, asemenea acţiunilor #HailaInverzit (care a ajuns anul acesta, pe 18 aprilie, la a patra ediţie de reîmpădurire a Rarăului, cu 200 de participanţi cu suflete mari, în condiţii meteo nefavorabile, pe ploaie, graţie unor deosebiti, cum sunt Cristina Iacob şi Nicoleta Loghin de la Asociaţia Ghizilor din Bucovina ) şi #HailaEcologizare (prima ediţie, anul acesta, pe toate malurilor râurilor ţării ) promovate şi provocate pe Facebook şi în mass-media.”

 

eco2

eco5

 

Gunoaiele colectate în urma ecologizărilor sunt selectate, pe cât posibil, şi ridicate de firma de salubrizare locală. Cele mai multe din deşeurile adunate de Bogdan şi de ceilalţi voluntari de-a lungul râului Suceava au fost PET-uri şi alte obiecte de plastic, sticle, scutece pentru copii, ba chiar şi anvelope. Dacă acţiunea nu este programată şi nu este organizată, Bogdan sugerează ca, după ecologizarea zonei şi selectarea deşeurilor, acestea să fie trasportate la ghenele de gunoi ale firmelor de salubrizare. “Este contraindicat şi neecologic pentru întregul ecosistem ca să se dea foc deşeurilor adunate,” spune fondatorul Călătoriei în natură. Resursele necesare unui asemenea demers nu sunt multe şi nici costisitoare: e nevoie de mănuşi de protecţie (recomandabil, două perechi, dacă sunt subţiri), de foarte mulţi saci pentru colectarea gunoaielor, eventual de beţe (speciale sau improvizate), pentru a uşura culegerea anumitor gunoaie. Ideal ar fi ca punctul final de colectare a sacilor doldora de relicve ale consumului să se afle în apropierea unor containere sau ghene, în cazul în care nu există o înţelegere cu o firmă de slaubrizare.

Pe viitor, Bogdan vrea să scoată în natură cât mai mulţi oameni, pe care să-i invite la mişcare şi tot felul de alte activităţi. “Vreau ca să ne reconectăm, să ne redescoperim şi să ne identificăm cu Natura, câţi mai mulţi dintre noi. Vreau ca cei din jurul meu să zâmbească şi să fie relaxaţi. Vreau să devenim mai creativi şi să avem încredere mult mai multă în noi înşine şi în instinctele/simţurile noastre. Vreau ca să întâlnesc câţi mai mulţi oameni care să afirme cu bucurie în suflet: ‘Viaţa mea este de poveste’.” În acest sens, a creat recent şi comunitatea „România de Poveste”, pentru toţi cei care pot să acţioneze şi fie un exemplu bun pentru cei din jurul lor.

 

eco6

 

Suceveanul care are de gând să continue apelul #HailaEcologizare, dar mai ales să convingă oamenii să restabilească legătura cu natura, spune că cele mai mari beneficii pe care cineva pe poate avea făcând mişcare în aer liber sunt foarte bine explicate de Pera Novaciovici, bun prieten al său, psiholog şi autor al cărţii Personalitate Alfa:

  • Eliminarea, în mare parte, a stresului cotidian (stres care duce la cancer, diabet şi boli de inimă);
  • Îndepărtarea măştilor sociale şi dezvoltarea autenticităţii;
  • În natură, eşti aliniat şi congruent cu tiparul tău original al Universului. În natură, se respectă tiparul, pe când în oraşe nu.

“În Natură ne simţim ca acasă, ne resetăm şi ne redescoperim,” spune Bogdan.

Puteţi citi şi:

Sătul să vadă în fiecare zi gunoaie, un olandez a curăţa singur malul unui râu

Think Outside the Box este o publicaţie independentă, susţinută exclusiv din contribuţiile cititorilor. Ne puteţi ajuta să scriem mai departe despre mediu şi societate, prin donaţii în contul Asociaţiei THINK OUTSIDE THE BOX (Iban: RO07RNCB0295145097240001; CIF: 34244700) sau prin Paypal. 




 

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger