5 plante și animale complet dezorientate din cauza schimbărilor climatice

0

Primăvara începe mai devreme și toamna mai târziu în multe părți ale lumii, din cauza schimbărilor climatice, iar unele specii de plante și animale nu se pot adapta la noile realități.

Oamenii de știință care studiază efectul schimbărilor sezoniere asupra plantelor și animalelor au denumit fenomenul de inadaptabilitate a unor specii la noile condiții de mediu dezacord fenologic. Aceștia încă încearcă să înțeleagă cum aceste dezacorduri for afecta ecosistemele.

În unele cazuri, speciile se pot adapta schimbându-și mâncarea sau habitatul. Dar atunci când nu o pot face suficient de rapid, dezacordurile pot avea efecte negative majore, potrivit lui Madeleine Rubenstein biolog la Centrul de Schimbări Climatice și Știința Sălbăticiei din cadrul serviciului de prospectări geologice al Statelor Unite.

Iată 5 dezacorduri pe care oamenii de știință le-au identificat până acum:

Orhideea paianjăn

Această orhidee se bazează pe decepție pentru a se reproduce. În fiecare primăvară, orhideea emană un feromon care păcălește masculii de albină solitari, făcându-i să creadă ca planta este o parteneră pentru reproducere. Este esențial pentru polenizare ca masculii să creadă că planta este o femelă.

Acest șiretlic functionează pentru că orhideea înflorește în perioada primăverii când masculii de albină solitari ies din hibernare, dar înainte să apară femele de albină.

Însă cu primăvara sosind mai devreme, femelele de albină apar și ele mai devreme, atrăgând masculii și îndepărtându-i de orhidee, potrivit unui studiu britanic din 2014.

Cercetătorii au observat că distanța dintre momentul în care apar masculii și momentul in care apar femelele se micșorează cu 6,6 zile la fiecare grad Celsius în plus, lăsând orhideele cu mai puține oportunități de reproducere.

Muscarul negru

Muscarul negru zboară mii de kilometri din Africa până în Europa în fiecare primăvară pentru a-și depune ouăle în timp pentru apariția omidelor cotarului verde, care apar pentru câteva saptamâni în primavăra ca să manânce frunze de stejar tânăr.

Planificând exact depunerea ouălor, muscarul negru se asigură că există suficiente surse de hrană în jurul cuibului după eclozarea puilor. Însă un studiu al oamenilor de știință din Olanda a aratăt că muscarul a început să rateze această perioada.

Pe măsură ce temperatura a crescut primăvara, înfrunzirea stejarilor a început să aibă loc mai devreme și vârful sezonului de omide s-a decalat cu două săptămâni mai devreme în unele zone. Muscarii, care aparent își planifică călătoria din Africa ținând cont de lungimea zilei acolo, au început să întârzie la masa de primăvară din Europa.

În zone din Olanda unde sezonul de vârf al omidelor s-a devansat, oamenii de știință au observat că populația de muscari s-a diminuat.

Nagâțul și culicul mare

În Finlanda, nagâțul și culicul mare își construiesc de obicei cuibul pe câmpurile cultivate cu orz, imediat după însămânțare în primăvară. Dar cum temperaturile au crescut, păsările își depun ouăle înainte ca fermierii să iasă pe câmp, ceea ce înseamnă că șansele ca cuiburile lor să fie distruse de tractoare și alte utilaje sunt din ce în ce mai mari.

Cercetătorii au observat pe baza unor date din ultimii 38 de ani că fermierii finlandezi însămânțează câmpurile cu o săptămână mai devreme din cauza schimbărilor climatice, dar păsările depun ouăle cu 2 sau 3 săptămâni mai devreme.

Dezacordul fenologic creat va cauza declinul acestor păsări.

Renul

Renii din vestul Groenlandei au o dietă strictă. Iarna mănâncă licheni de-a lungul coastei. Primăvara și vara se aventurează în interiorul insulei unde fată vițeii și mănâncă plantele arctice care cresc acolo.

Pe măsură ce Groenlanda s-a încălzit și banchizele s-au topit, plantele arctice au început să înflorească mai devreme, unele specii cu 26 de zile mai devreme decât acum 10 ani. Însă renul nu și-a modificat comportamentul atât de repede. Oamenii de știință au observat că din ce în ce mai mulți viței mor mai devreme când creșterea plantelor are loc înainte sezonului de fătare.

Când plantele apar mai devreme, pot deveni mai dure și mai puțin nutritive în momentul în care renii ajung în zonă și încep să le mănânce.

Unul din motivele pentru care renul nu se adaptează acestei transformări are de-a face cu ciclul său reproductiv, care se reglează în funcție de durata zilei, pe când plantele se reproduc ținând cont de temperatură, care este în creștere.

Iepurele sălbatic american

Iepurele sălbatic american a evoluat transformându-și blana maro în blană albă pentru a se camufla pe timpul iernii. Însă cu încălzirea globală zăpadă se topește mai repede în habitatul iepurelui lăsându-l expus prădătorilor.

Pentru fiecare săptămână în care iepurele se află în dezacord fenologic, șansele să fie omorât de un prădător precum râsul cresc cu 7%. În prezent dezacordul e de o săptămână sau două. Dar până la mijlocul secolului acest decalaj s-ar putea extinde până la 8 săptămâni, ducând la declinul populației de iepuri și eventual extincție.

Sunt și vești bune pentru iepure. Dacă înainte se credea că evoluția dura milioane de ani, oamenii de știință cred ca un animal precum iepurele sălbatic se poate adapta în 10 generații, în mod special dacă acele populații de iepuri care sunt mai adaptabile sunt protejate.

Iepurele oferă speranța că nu speciile aflate în dezacord fenologic vor dispărea.

Sursa: NY Times


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger