Proiectul international The Economics of Ecosystems and Biodiversity (Teeb) al ONU a inceput sa calculeze costurile economice globale atrase de pierderile in materie de biodiversitate. Rezultatele initiale construiesc o imagine inspaimantatoare: numai despaduririle vor costa omenirea pana la 4,5 trilioane de dolari anual, ceea ce inseamna 650 de dolari pe cap de locuitor al planetei si doar o mica parte din pagubele totale cauzate de supradezvoltare, agricultura intensiva si schimbarile climatice.
In contextul in care expertii avertizeaza ca eforturile de indiguire a pierderilor in materie de biodiversitate sunt cu doua decenii in urma agendei schimbarilor climatice, ONU, Banca Mondiala si ministrii din aproape fiecare guvern subliniaza ca nici o tara nu isi poate permite sa creada ca va ramane neafectata de ritmul alarmant cu care dispar speciile, scrie The Independent. Conventia pentru Diversitatea Biologica din Nagoya, Japonia, va pune accentul luna aceasta pe evaluarea impactului pierderilor de biodiversitate asupra securitatii economice globale.
Cateva exemple. Teeb estimeaza costurile despaduririlor la circa 4,5 trilioane de dolari anual. Valoarea economica anuala a celor 63 de milioane de hectare de terenuri mlastinoase din lume este estimata la 3,4 miliarde de dolari. In comertul farmaceutic, pana la 50% din intreaga piata in valoare de 640 de miliarde de dolari inseamna resurse genetice. Numai agentii anti-cancer din organismele marine sunt evaluati la circa 1 miliard de dolari anual.
Saptamana trecuta, un studiu al cercetatorilor de la Gradina Botanica Regala din Kew, de langa Londra, Muzeul National de Istorie din Marea Britanie si Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii anunta ca peste o cincime din speciile de plante ale lumii sunt amenintate cu disparitia, iar expertii cred ca daca vor corela disparitia biodiversitatii cu amenintarea stabilitatii economice, vor reusi sa trezeasca omenirea si sa o indemne la actiune.
Guvernul britanic, care colaboreaza cu Brazilia, se va folosi de summitul din Nagoya de pe 18 octombrie, la care vor lua parte reprezentanti ai 193 de state, pentru a institui un acord privind impartasirea beneficiilor biodiversitatii, care sa asigure ca regiuni bogate in resurse naturale precum America de Sud, Asia si Africa vor avea parte de beneficiile de care se bucura tarile dezvoltate. In multe parti ale lumii, supravietuirea mediului inconjurator este o problema de viata si de moarte pentru localnici, in conditiile in care pardurile contribuie direct la asigurarea traiului a 90% din cele 1,2 miliarde de oameni care traiesc in saracie lucie si in care jumatate din populatia lumii in curs de dezvoltare depinde indirect de paduri.
Pentru multi, insa, pagubele economice si de mediu au fost deja facute. Degradarea mangrovelor din Pakistan a cauzat pierderi de zeci de milioane de dolari in industria pescuitului, cea agricola si cea a lemnului, de exemplu. La fel, peste un sfert din biodiversitatea initiala a lumii a disparut pana in anul 2000, iar pana in 2050 se asteapta o noua pierdere de 11%. Potrivit unor estimari, rata extinctiilor este de pana la 1.000 de ori mai mare decat se astepta.
Speranta din cadrul luptei de convingere a tarilor din intreaga lume sa se conformeze agendei biodiversitatii este dezvoltarea proiectului Teeb, finantat in parte de guvernele din Marea Britanie, Germania si Norvegia, care calculeaza valoarea financiara a naturii si costurile pierderii ei. Dezvoltat de Pavan Sukhdev, fost bancher indian transformat in economist de mediu, proiectul va imparti rezultatele cercetarii pe tari si regiuni.
Sukhdev a fost contactat prima oara de catre Comisia Europeana si Germania in martie 2008, pe vremea cand lucra la Deutsche Bank in India, si rugat sa masoare costurile economice ale pierderilor globale de biodiveristate. Ultimele rezultate ale studiului pe care il conduce au fost prezentate luna trecuta la sediul ONU, cercetarea sa fiind pretuita in cercurile ecologiste pentru abilitatea de a configura impactul pierderilor in materie de biodiversitate asupra ratelor globale ale saraciei si inegalitatii economice.
Foto: Flickr/Pati’s Moment in Time
Impactul uman asupra raurilor lumii ameninta 5 miliarde de oameni
O cincime din plantele lumii sunt amenintate cu disparitia
Tehnologia laser de la NASA traseaza prima harta globala cu padurile lumii
6 comentarii
Pingback: Parul tatarilor din Ciohorani » Think Outside The Box
Da… nimic nou – tot timpul citesc despre asta.
Iar in timp ce scriu acest comentariu se taie paduri pentru constructia de autostrazi, se taie paduri pentru constructia/extinderea de aeroporturi, se taie paduri pentru materiale de constructii, se taie paduri pentru BANI!
Guvernele aloca un procent din PIB pentru infrastructura. Nu imi amintesc sa existe pe undeva un procent de PIB pentru natura. Banii investiti in asa ceva sunt obtinuti din donatii, de la diverse fundatii/asociatii etc.
Cum puteti calcula costul distrugerii planetei in bani? Care e costul in $ a disparitiei vietii de pe Pamant?
intradevar nimic nou. inca o flatulatie ecologista. omeni buni, padurile sunt importante, dar ma indoiesc ca le ajutati cand faceti spectacol. Vre-o cativa ani de pierderi de paduri echivaleaza cu productia omenirii de la Christos pana in prezent, nu vi se pare macar putin necredibila cifra? Padurile costa mai mult decat specia umana care a inventat dolarul, nu vi se pare paradoxal?
Asemenea stiri si imagini imi provoaca efectiv durere fizica . Ma bucur ca sunt batrana si n-am sa vad in ce hal va fi praduita aceasta nefericita planeta .
Pingback: Atmosfera se infierbanta: Am avut cele mai calduroase 9 luni din istoria omenirii » Think Outside The Box