Pentru ca mersul pe două roți să prindă avânt, bicicliștii au nevoie de o voce comună

“Comunitatea bicicliștilor are nevoie de o voce comună pentru a propune măsuri coerente și a obține sprijinul necesar pentru adoptatea acestora. Atât noi, Asociația ROI, cât și partenerii noștri de la Think Outside The Box, suntem deschiși pentru a oferi cadrul necesar pentru ca organizațiile active să se unească. Este bine să ne cristalizăm propunerile și să fim uniți în acțiunile pe care le întreprindem”, a afirmat joi Mircea Crisbășanu, reprezentant al Asociației ROI și inițiator al Cycling Romania.

La sediul ROI

Necesitatea unirii eforturilor diferitelor organizații sau grupuri de inițiativă ce activează în domeniu a fost una dintre concluziile întâlnirii organizate de Think Outside the Box şi Asociaţia Roi cu participarea reprezentanților diferitelor organizații cu inițiative în domeniu. Au fost discutate numeroase subiecte, de la promovarea mersului pe bicicletă, a educației în domeniu și până la necesitatea unei infrastructuri adecvate și la cicloturism.

În prezent, organizațiile acționează disparat, fără a ști despre eforturile sau lecțiile învățate de alții. Astfel, unii se luptă de unii singuri cu autoritățile, să implică foarte mult, în numeroase direcții, iar apoi se confruntă cu reticența autorităților, lipsa rezultatelor așteptate sau cu lentoarea procesului legislativ.

Spre exemplu, Marian Ivan, de la Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România este unul dintre cei care s-a zbătut în ultimii ani pentru a avea “piste decente” în București. “Faptul că vine o singură asociație să propună soluții nu este suficient pentru a obține sprijinul politicienilor, al autorităților”, spune el. În opinia sa, este esențială promovarea mersului pe bicicletă în afara comunității și atragerea de noi “adepți”, astfel încât măsurile susținute să capete greutate.

“Nu putem cere rezolvarea tuturor problemelor”, e de părere Corneliu Belciug de la Green Revolution. “Trebuie să ne hotărâm foarte punctual ce anume trebuie să comunicăm autorităților”, mai spune el, precizând că, în curând, Green Revolution va publica un studiu la nivel național, referitor la probleme bicicliștilor din mediul urban. “În prezent, biciclistul este privit, ca statut, undeva sub pieton. E înjurat de șoferi că merge pe stradă și de pietoni, că merge pe trotuar”.

Green Revolution, Bate Șaua, precum și alte organizații au întreprins numeroase acțiuni de promovare a mersului pe bicicletă în diferite orașe din țară precum Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşpv. Succesul unor acțiuni precum Prima Evadare, care are din ce în ce mai mulți participanți de la un an la altul, dovedește că există un interes sporit pentru bicicletă. Toți cei prezenți au fost de acord că sunt necesare mai multe acțiuni de educare și implicare a tinerilor – în special a liceenilor și studenților – inclusiv prin voluntariat.

Oana Deliu, de la Velo Bello, organizatorul Skirt Bike, a subliniat că femeile pot fi cele mai bune ambasadoare ale mersului pe bicicletă în spațiul urban. “Când într-un oraș vezi femei mergând pe bicicletă, îți dai seama că poți să faci asta în siguranță”, a spus Oana, adăugând că mai sunt mult de făcut în ceea ce privește atitudinea șoferilor față de bicicliste.

Unele organizații au remarcat faptul că din ce în ce mai multe companii se implică în promovarea mersului pe bicicletă, numai producătorii și importatorii de biciclete au rămas destul de timizi, aflându-se la început. O figură aparte face relansarea mărcii Pegas, Alexandru Manda, inițiatorul proiectului, aflându-se și el la dezbatere. Prin încărcătura emoțională de care beneficiază, Pegasul are potențialul de a readuce bicicleta în cultura noastră.

În ceea ce privește colaborarea cu autoritățile, au început să apară și exemple pozitive. ”În ultimul an, am reuști să facem parteneriate cu mai multe orașe din țară. Un rezultat vizibil este la Râmnicu Vâlcea, unde primăria a înțeles importanța bicicletelor, amenajând piste pe carosabil. Mai greu este însă în București, unde autoritățile sunt mai puțin receptive”, explică Lena, de la Bate Șaua. Și Comunitatea Bicicliștilor din București, înființată anul acesta, în scopul creării unei infrastructuri locale, s-a lovit de încăpățânarea autorităților locale.

Un prim pas spre dialog a fost și prezența la întâlnire a Iuliei Dăngulea, consilier în cadrul Ministerului  Dezvoltării Regionale și Turismului, chiar dacă nu a venit cu vești îmbucurătoare privind legislația. Cu toate acestea, apar noi inițiative, care e de dorit să pună în mișcare și autoritățile. Alex Boia și Mircea Crisbășanu promovează cicloturismul, care ține de explorarea naturii și a locurilor pitorești din țară pe bicicletă. Ambii aplică în România ceea ce au învățat din experiența Olandei și a Elveției.

“Din propria experiență, precum și din împărtășirile turiștilor străni, pot spune să România este cu mult peste alte țări europene din punct de vedere al atractivității. Avem multe comori ascunse și sălbăticia naturii, care pot atrage numeroși turiști străini pe bicicletă”, spune Mircea Crisbășanu. În opinia sa, potențialii turiști au nevoie de informație și ar fi bine ca MDRT să susțină dezvoltarea unei platforme on-line privind traseele de bicicletă, chiar dacă nu sunt încă marcate, la care să contribuie cicloturiștii pasionați cu informații privind rutele și diverse sfaturi.

Imaginea actuală a României în strănătate îi poate împiedica pe potențialii turiști să ne viziteze, dar nu pentru mult timp. Cicloturismul aduce deja beneficii de imagine țării noastre, un exemplu fiind experiența jurnalistului Kevin Rushby, care a fost plăcut surprins de sălbăticia din Munții Buzăului și a publicat un articol pozitiv despre România în primăvara acestui an (articolul poate fi citit aici).