Ratificarea ACTA în Parlamentul României

1

Conform Constituției României și Legii nr.590/2003, tratatele internaționale la nivel de stat, cum este și ACTA, se supun Parlamentului spre ratificare. Ratificarea este “modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament”. Altfel spus, simpla semnare a unui tratat la nivel de stat nu înseamnă și intrarea sa în vigoare, fiind necesară și aprobarea Parlamentului.

 


Articol preluat de pe site-ul ApTI (Asociației pentru Tehnologie și Internet)

Acest text este distribuit sub licență CC BY 3.0 România


Procedura de ratificare

1. Guvernul

Guvernul trimite proiectul de lege pentru ratificarea tratatului către Camera Deputaților. De multe ori aceasta este o procedură formală, iar textul de lege are, de obicei, un singur articol (a se vedea, spre exemplu,detaliile privind proiectul de Lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007).

Guvernul a precizat, în 30.01.2012, că ”acordul ACTA va fi introdus în dezbatere publică înainte ca acesta să fie discutat în Parlamentul României.” Cu toate acestea, este neclar ce se mai poate dezbate pe un tratat deja agreat de mai mulți parteneri internaționali, pentru că modificarea lui doar la cererea României este improbabilă.

Tot Guvernul precizează: “trebuie ca Parlamentul European să-și dea avizul conform, acest lucru estimăm că se va întâmpla undeva în vară, după aceea vor începe și procedurile de ratificare a acestui acord în parlamentele naționale.” De fapt, Parlamentul European va trebui să ratifice ACTA, însă doar cu privire la aspectele care fac obiectului acquis-ului comunitar. Dispozițiile cu privire la aspectele penale pot fi adoptate doar de parlamentele naționale.

2. Camera Deputaților

Proiectul de lege pentru ratificarea acordului este supus dezbaterii Camerei Deputaților, în calitate de primă cameră sesizată. Aceasta are la dispoziție un termen de 45 de zile pentru a se pronunța asupra proiectului de lege.

Procedura decizională:

  • una sau mai multe comisii sunt sesizate, de către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, pentru a întocmi un raport asupra proiectului de lege. Prin respectivul raport, comisia/comisiile sesizate propun adoptarea sau respingerea proiectului de lege.
  • mai multe comisii sunt sesizate pentru a întocmi avize asupra proiectului de lege. Avizele respective sunt transmise comisiei/comisiilor sesizate pentru întocmirea raportului, spre a fi luate în considerare.
  • după întocmirea și votarea raportului în cadrul comisei/comisiilor sesizate, acesta este prezentat în plenul Camerei Deputaților;
  • votul finalasupra proiectului de lege pentru ratificarea acordului este dat în plenul  Camerei Deputaților.. Proiectul de lege poate fi adoptat sau respins cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal (majoritatea membrilor).
  • Decizia Camerei Deputaților este comunicată Senatului.

În cazul în care este depășit termenul de 45 de zile, proiectul de lege este considerat adoptat tacit, fiind transmis Senatului.

3. Senatul

Decizia finalăasupra proiectului de lege pentru ratificarea acordului se ia în Senat (acesta având calitatea de cameră decizională).

Procedura decizională la nivelul Senatului este similară celei de la nivelul Camerei Deputaților: dezbaterea proiectului în comisii, întocmirea unui raport, prezentarea acestuia în plenul Senatului, vot final asupra proiectului de lege în plenul Senatului.

 

Articol preluat de pe site-ul ApTI (Asociației pentru Tehnologie și Internet)

Acest text este distribuit sub licență CC BY 3.0 România

 

Foto: Dan Perjovschi

 

 

 


Un comentariu

  1. Pingback: 11 Februarie: Zeci de mii de oameni anunță că vor ieși pe străzi pentru a protesta anti-ACTA | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger